Independența energetică a României se joacă de mâine la Haga

Platoul continental al Mării Negre, faza finală

Ultima fază a procesului în care se va stabili delimitarea celor 12.000 de kilometri pătrați pentru care se luptă România și Ucraina începe mâine la Curtea Internațională de Justiție (CIJ) de la Haga. În primele patru zile, România va avea primul cuvânt, pledând timp de câte trei ore pe zi, deoarece este reclamant. Pledoaria României va fi succedată de cea a Ucrainei, tot timp de patru zile.

Apoi vor urma încă două zile în care România va propune judecătorilor o soluție, iar această etapă se va încheia cu pledoariile Ucrainei. Ulterior, în cel mult șase luni, Curtea va lua o decizie definitivă, obligatorie și executorie. Discuția despre Insula Șerpilor și tentativele ucrainenilor de a demonstra că aceasta este locuibilă nu reprezintă elementul central al procesului, datorită metodei folosite de CIJ, care consideră aceste aspecte ca fiind irelevante în delimitare, ”nsă Curtea poate dezbate ”n faza actuală și această chestiune. Dacă România va avea câștig de cauză, hidrocarburile din platforma continentală a Mării Negre i-ar asigura independența energetică pentru două decenii.
Mult așteptata fază decisivă, cea a pledoariilor din procesul împărțirii celor 12.000 de kilometri pătrați de platou continental între România și Ucraina începe mâine la Curtea Internațională de Justiție de la Haga, iar soluția finală o vom afla cel târziu în șase luni de zile.

Această fază orală va dura până pe data de 19 septembrie, iar argumentele părților vor fi publice spre deosebire de faza scrisă care a durat aproape 4 ani și jumătate și în care toate documentele depuse au avut caracter confidențial. Astfel, de mâine până pe data de 5 septembrie va pleda România în calitate de reclamant și, în cele patru zile, dezbaterile vor avea loc pe parcursul a câte trei ore. Echipa României își va prezenta argumentația juridică, însoțită de prezentări grafice, schițe, hărți, animații care să o susțină în mod elocvent în fața judecătorilor. Reprezentanții României se vor succeda. Vor fi trei-patru pe zi, în funcție de subiectul care va fi prezentat, iar argumentația va avea o anumită structură logică desfășurată pe toate cele patru zile ale primului tur. Urmează prezentarea Ucrainei, care va avea loc în perioada 9-12 septembrie și care va cuprinde cel mai probabil argumentația juridică a modului în care vede Ucraina rezolvarea acestui proces, precum și reacțiile la ceea ce a susținut România în prima săptămână. În 15-16 septembrie va începe turul doi, iar România va prezenta reacțiile la ceea ce a susținut Ucraina, iar la sfârșitul zilei de 16 septembrie, Bogdan Aurescu, Agentul României la CIJ, va trebui să pună concluziile și să propună Curții soluția pe care o consideră echitabilă din punctul de vedere a aplicării dreptului internațional. Apoi urmează pentru ultima dată Ucraina, în 18-19 septembrie, pentru ultimul tur de pledoarii. În următoarele 3-6 luni magistrații Curții Internaționale de Justiție vor da o soluție care este definitivă obligatorie și executorie.

Insula Șerpilor nu reprezintă criteriu de delimitare

Potrivit Agentului român la Haga, Bogdan Aurescu, Insula Șerpilor și demonstrarea faptului că aceasta este sau nu locuibilă, nu reprezintă elementul central al procesului datorită metodei folosite de Curtea Internațională de Justiție pentru delimitarea platourilor continentale. Această metodă a fost dezvoltată în cazuri similare de delimitări maritime de-a lungul a 40 de ani, începând cu 1969, cu celebra speță a delimitării platoului continental al Mării Nordului. Ea pleacă de la contextul geografic obiectiv al zonei unde se face delimitarea, urmând niște principii: identificarea a ceea ce Curtea numește coaste relevante, apoi pe aceste coaste relevante identificarea unor puncte relevante pentru trasarea liniilor. În a doua etapă, cu adevărat importantă, trasează niște linii – de echidistanță sau mediane – la egală distanță de punctele relevante de pe coastele relevante, și abia ulterior intervine luarea în considerare sau nu a circumstanțelor. Atunci se poate discuta despre rolul anumitor formațiuni maritime cum ar fi o insulă, o stâncă, un promontoriu, un estuar, o deltă. Curtea aplică apoi ceea ce se numește testul echității, printr-un raport de fracții matematice.

Miza procesului de la Haga, 20 de ani de independență energetică

Platoul continental care trebuie delimitat are 100 de miliarde de metri cubi de gaz și 10 milioane de tone de petrol ca resurse. Cam aceasta ar fi miza la care nici ucrainienii nu vor să renunțe. Însă judecătorii CIJ, nu consideră acest aspect ca fiind demn de luat în seamă atunci când vor face delimitarea, potrivit lui Bogdan Aurescu. Nu sunt luate în considerare în trasarea liniei de delimitare, nici prezența unor structuri geologice unde se găsesc hidrocarburi în teritoriul aflat în discuție, nici existența unor concesiuni ale părților, nici gradul de dependență economică a unui stat sau altuia, a mai precizat agentul.