Un judecător de la Înalta Curte vrea să-i lase pe magistrați fără drept de vot

Preocupat de faptul că în România este posibilă amestecarea politicului cu juridicul, un magistrat de la Înalta Curte de Casație și Justiție a făcut o petiție înaintată Consiliului Superior al Magistraturii, prin care cerea acestui for să interzică

dreptul la vot judecătorilor și procurorilor. În concepția magistratului Elena Cârcei, statutul de judecător sau procuror le-ar interzice acestora să voteze, deoarece în acest fel ar putea și candida, ceea ce ar contraveni legii. Culmea e că judecătoarea cu pricina este unul dintre magistrații propuși de CSM pentru a fi reprezentantul României la CEDO.
Un magistat de la Înalta Curte de Casație și Justiție a considerat că participarea la vot este o activitate cu caracter politic, motiv pentru care a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să dea o dispoziție în acest sens, adică să interzică atât judecătorilor, cât și procurilor să voteze.
 Judecătorul cu pricina este Elena Cârcei și activează în cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanța supremă din România. Iar potrivit convingerilor acesteia, relevate în punctul 14 pe ordinea de zi a ședinței CSM, "dreptul la alegeri libere este un drept politic, iar în viziunea europeană el cuprinde nu numai dreptul la vot, dar și dreptul de a candida. Or, din interpretarea coroborată a art. 37 alin. 1, art. 40 și art. 36 din Constituție, rezultă interdependența dintre exercițiul dreptului de vot și dreptul de a fi ales, în sensul că cine are exercițiul dreptului de vot are și dreptul de a fi ales și invers. Ca atare, întrucât participarea la vot este o activitate cu caracter politic, se pune problema dacă exercitarea de către judecători și procurori a dreptului de vot reprezintă o încălcare a prevederilor art. 9 din Legea 303/2004 privind statutul magistratului, care nu ar trebui să aibă de a face cu politicul". Distinsa judecătoare, care are probleme cu dreptul fundamental la vot, este unul dintre magistrații propuși de CSM pentru a fi reprezentantul României la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, deși nu pare a avea habar de aceste drepturi. Judecătoarea a fost președinte al Tribunalului Buzău, fiind și autoarea a două manuale de drept și a mai multor articole de specialitate.

CSM consideră nejustificată propunerea

Consiliul Superior al Magistraturii, dându-și seama de consecințe, a temperat-o pe judecătoarea în cauză, transmițând pe ordinea de zi, în varianta soluționată, că instituirea unei interdicții de a vota pentru magistrați, în condițiile descrise de aceasta cu articolele de lege coroborate, nu este justificată, dat fiind caracterul secret al votului. Pe de altă parte, magistratul în cauză ar trebui să știe că dreptul de a alege aparține tuturor cetățenilor care au împlinit 18 ani și nu sunt alienați mintal, conform articolului 36 din Constituție, alin. 1 și 2. Iar dreptul de a fi ales, atunci când vine vorba de o funcție publică, este un simplu drept, un act de voință, nu o obligație, la care magistrații, după cum prevede legea, nu pot participa.