La sat, preotul blagoslovește masa de Crăciun

În Ajunul Crăciunului, gospodinele nu-și mai văd capul de treabă. Tradiția spune că femeile trebuie să le dea vitelor din gospodărie måncare pe săturate “pentru a avea spor în anul ce urmează”. Astfel, gospodina trebuie să înconjoare casa de trei ori avånd pe o tavă cåte puțin dintre bunătățile pregătite pentru masa de Crăciun. Tot ce are pe tavă trebuie dat vitelor din gospodărie. Apa folosită la spălatul vaselor în care s-au preparat bucatele de Crăciun trebuie dată vitelor. Tot în Ajunul Crăciunului, påinea se așează sub masă pentru a aduce noroc familiei. Sub fața de masă se pune pleava de gråu, pentru belșug. Tradiția spune că de pe masa de Crăciun nu trebuie să lipsească toba, caltaboșul, piftia din curcan sau din porc, sarmalele cu mămăliguță, cårnații afumați de porc, colacii, cozonacii, țuica și vinul.  Așa cum nu trebuie să lipsească nucile și ouăle, acestea reprezentånd eternitatea. În ziua de Crăciun, preotul satului merge din casă în casă, blagoslovește masa de Crăciun și gustă din bucate. Membrii familiei nu au voie să se ridice de la masă pånă ce nu termină toate bucatele din farfurie. Potrivit tradiției, dacă femeia se ridică de la masă, cloștele din gospodărie nu-i vor mai sta pe ouă. Tradiția mai spune că în noaptea de Crăciun cerul este deschis, iar cel care aude cocoșii cåntånd va avea parte, anul viitor, de sănătate și bani. Neprimirea colindătorilor reprezintă, potrivit tradiției, un mare păcat. Se spune că în momentul în care nu se vor mai auzi colinde, vor coborî diavolii pe pămånt și vor pune stăpånire pe lume. În dimineața de Crăciun, oamenii aveau obiceiul să spele pe față cu apă în care se aflau un ban și o nucă. Banul și nuca simbolizează sănătate și noroc de bani.