Home Social Programele de tip after school nu sunt folosite de mulți copii

Programele de tip after school nu sunt folosite de mulți copii

DISTRIBUIŢI

Mai puțin de un sfert dintre copii au frecventat programe de tip after school în anul școlar 2012-2013, lipsa acestor servicii și neajunsurile financiare ale familiilor fiind printre motivele ce duc la privarea celor mici de astfel de programe, rezultă dintr-un studiu realizat de World Vision.
Organizația World Vision a prezentat, marți, un program de cercetare privind nevoie de programe de tip „?ê?£coală după școală“, realizat în 11 județe din țară, pe un eșantion de 830 de părinți.
Potrivit cercetării, venitul mediu lunar al familiei are valori până la 2.250 lei/ pe lună în cazul a 78,8 la sută dintre persoanele investigate, iar 31,8 la sută dintre acestea au venituri sub 750 lei/lună/familie.
Situația diferă, la acest capitol, de la un județ la altul. Astfel, peste 50 la sută din persoanele investigate în județele Dolj și Vaslui au declarat că au un venit mediu lunar pe familie de sub 750 lei. În același timp, aproape trei sferturi dintre respondenții din județele Constanța, Vaslui și Vâlcea și 94 la sută din Dolj declară venituri sub 1.500 lei/lună/familie.
Doar în județele Bistrița și Hunedoara, 24,5 la sută, respectiv 36 la sută dintre respondenți au declarat venituri de peste 3.000 lei/lună/familie.
Conform studiului, puțin peste un sfert din respondenți declară că în comunitatea din care fac parte există servicii publice de tip „?ê?£coală după ?ê?£coală“ (SDS) și doar puțin peste 10 la sută știu că în comunitatea lor există servicii private de acest fel. Peste jumătate din respondenți, însă, afirmă că în comunitatea lor nu există acest tip de serviciu sau nici măcar nu cunosc.
O altă problemă identificată se referă la posibilitatea înființării acestor servicii în mediul rural.
„Există o diferență semnificativă în privința resurselor materiale, financiare și umane disponibile la nivelul autorităților locale rurale dar și în privința disponibilității financiare ale părinților pentru susținerea acestor servicii. Mai mult, analiza pe județe a gradului de acoperire a acestui tip de servicii la nivelul comunității, scoate în evidență că absența serviciilor este corelată cu gradul de sărăcie. Astfel, familiile cu venituri mai mici și în care copiii ar putea beneficia cel mai mult de existența unui asemenea serviciu au acces mai redus la serviciul SDS. Rata cea mai mare de răspunsuri «nu există servicii» este înregistrată mai ales în județele sărace ale țării, respectiv în județele în care venitul mediu lunar pe familie este sub 750 lei“, se arată în raportul de cercetare.
Inițiatorii documentului atrag atenția că lipsa acestor programe, publice sau private, este înregistrată mai ales în județele sărace ale țării și în mediul rural.
„Lipsa serviciilor este cu atât mai mare cu cât venitul mediu lunar pe familie este mai mic (sub 750 lei/lună/familie). Acoperirea cu servicii «?ê?£coală după școală» este de cinci ori mai mică în rural față de urban. Numai 11,6 la sută dintre părinții intervievați declară că au copii înscriși în programe publice și 5,6 la sută în programe private. Efortul financiar făcut de părinți pentru susținerea copiilor în program, în anul școlar 2012-2013 a fost scăzut, în special pentru serviciile publice“, se mai arată în studiu.
Astfel, pentru jumătate dintre copiii care frecventează servicii publice de tip after school și pentru sub un sfert din cei care au frecventat servicii private, părinții nu au plătit nimic, indiferent de venitul mediu al familie.
Aproape toți părinții chestionați (93 la sută) doresc să își înscrie copiii în astfel de programe, însă un sfert dintre ei declară că nu au resurse financiare pentru susținerea unui astfel de program.
Analiza directă a chestionarelor arată disponibilitatea a trei sferturi dintre părinți (72,8 la sută) de a-și înscrie copiii în programul „?ê?£coală după școală“ în schimbul unei contribuții, fie și minime.
Directorul de Advocacy World Vision România, Daniela Buzducea, a declarat marți, la evenimentul de lansare a raportului de cercetare, că astfel de programe pot să răspundă unor probleme majore de pe agenda publică a ultimilor ani – absenteismul școlar, părăsirea timpurie a școlii și procentele tot mai mici de promovabilitate la examenele naționale -, care, în opinia ei, ar trebui să fie asumate politic.

Mihaela Dobrescu

Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.

Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info

POSTAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.