
Guvernatorul Băncii Naționale, Mugur Isărescu, a primit, joi, titlul de Doctor Honoris Causa al Universității din București, într-o festivitate găzduită de Aula Magna a Facultății de Drept.
'Onorăm în acest cadru, nu numai o puternică personalitate a comunității științifice din țara noastră, ci și o personalitate publică, discretă, dar, în același timp, sigură și tenace. Universitatea din București celebrează astăzi prin persoana domnului academician Mugur Isărescu valori pe care le-a prețuit dintotdeauna, în cei 150 de ani de construcție instituțională — excelența, capacitatea de a oferi repere, atât prin modul în care domnia sa și-a definit atent profilul academic, cât și prin recursul constant la valorile bunei guvernanțe, în acești ani în fruntea Băncii Naționale României…
Fără a exagera, pare că personalitatea publică Mugur Isărescu reprezintă în ochii multora dintre noi Omul providență sau, cel puțin, garanția apriorică a bunei guvernări.
Argumentul puternic al unei astfel de preferințe — capacitatea domniei sale de a crea ca decident, beneficii publice de bază — este pe cât de simplu, pe atât de neglijat de cele mai multe ori. În cazul academicianului Mugur Isărescu capacitatea domniei sale de a crea un beneficiu public de bază — o bună circulație monetară — este extrapolată, foarte justificat, la capacitatea de a crea orice beneficiu public de bază', se arată în Laudatio Domini, citită de prorectorul Universității din București, Magdalena Platis.
Guvernatorul BNR a ținut o prelegere privind procesul de aderare a României la euro și a vorbit despre legăturile speciale dintre cele două instituții, Universitatea din București și BNR, subliniind că un element esențial fiind 'sprijinirea studiului de către Banca Națională'.
'Eu am negociat cu Uniunea Europeană aderarea. Ei au spus 2010, eu am spus 2007, arătând că suntem pregătiți. Aderarea la euro este o chestiune politică. Niciuna dintre cele cinci țări, toate cele foste comuniste, nu mai au țintă (de aderare n.r.). Pentru noi am spus că ar fi bine, așa ca un reper, 2018. Remarcând memoria unui consens politic trebuie să vedem și putința de a atinge acest proiect.
Din punct de vedere al criteriilor de la Maastricht, toate cele cinci țări stau mai bine, decât în urmă cu cinci ani. 2012 arată mai bine pentru România decât în 2008. Privind cursul de schimb, față de 2006 — 2008, toate țările se încadrează în criteriile de la Maastricht. În ceea ce privește deficitul, inclusiv România se încadrează. Atunci, ce există în plus? Este vorba de o schimbare de abordare, de paradigmă. Popularitatea în ceea ce privește moneda unică a pierdut teren.
În Romania este cea mai mare popularitate de 50 la sută. Sunt suficiente criteriile de la Maastricht sau este nevoie de o dezvoltare a lor? Într-un cuvânt, suntem pregătiți să intrăm acolo?', a spus Mugur Isărescu. De asemenea, adresându-se studenților, guvernatorul BNR a adăugat un citat din Confucius: 'Natura ne aseamănă, educația ne definește'.
Mihai Niculescu
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info

















