Într-un aviz publicat ieri, Curtea de Conturi Europeană a evidențiat mai multe deficiențe ale Fondului temporar pentru decarbonizare propus recent de Comisia Europeană. Fondul este conceput pentru a oferi sprijin financiar companiilor europene expuse riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon, fără a sacrifica obiectivele de decarbonizare ale UE. Auditorii trag însă un semnal de alarmă: în forma sa actuală, fondul nu garantează o gestiune financiară solidă.
În decembrie 2025, Comisia a propus un fond temporar pentru decarbonizare. Rolul său? De a sprijini întreprinderile din UE active în sectoarele cu emisii ridicate de dioxid de carbon a căror producție riscă să fie relocată în afara UE. Fondul va oferi sprijin financiar pentru sectoarele îngrășămintelor, aluminiului, fierului și oțelului până la găsirea unei soluții pe termen lung la problema relocării emisiilor de dioxid de carbon. El va fi finanțat prin vânzarea de certificate aferente mecanismului de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM) către importatorii de mărfuri cu emisii ridicate de dioxid de carbon în 2026 și 2027. Statele membre – care colectează veniturile din vânzarea certificatelor CBAM – vor trebui să transfere către fond 25 % din veniturile pentru acești doi ani.
Auditorii au formulat următoarele observații principale cu privire la propunere.
Nu este clar cât de mult va stimula fondul investițiile în decarbonizare. Condițiile pentru a primi sprijin din partea fondului propus sunt similare cu cele pentru obținerea certificatelor gratuite din cadrul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS) în 2026 și 2027. Comisia nu a evaluat impactul numărului limitat de condiții noi asupra investițiilor realizate de companii. În plus, întrucât plățile din fond se vor baza pe producția istorică, acestea nu vor sprijini în mod direct noi investiții în decarbonizare.
Nu toate derogările de la normele financiare ale UE sunt justificate sau clare. Comisia a solicitat trei scutiri (derogări) de la Regulamentul financiar al UE. Auditorii se opun uneia dintre aceste solicitări, considerând că aceasta derogă de la principii bugetare fundamentale, cu atât mai mult cu cât există soluții alternative conforme cu respectivele principii. În ceea ce privește scutirea referitoare la plata retroactivă a sprijinului pentru companii, auditorii au constatat că propunerea nu reflectă în mod corespunzător măsura în care va fi utilizată scutirea.
Ipotezele care stau la baza propunerii sunt incerte. Comisia estimează veniturile totale ale fondului la 632 de milioane de euro, în timp ce cheltuielile totale estimate sunt de 265 de milioane de euro. Această neconcordanță ridică întrebarea dacă statele membre ar trebui, într-adevăr, să contribuie la fond cu 25 %. La aceasta se adaugă o incertitudine considerabilă asupra veniturilor și a cheltuielilor, prețurile viitoare ale certificatelor EU ETS și CBAM fiind dificil de anticipat. Întrucât certificatele CBAM reprezintă o nouă formă de venit, nu există date istorice care să ghideze previziunile.
O parte din banii colectați nu vor fi utilizați timp de un an. Statele membre vor trebui să transfere veniturile CBAM în două tranșe – una în 2028 și cealaltă în 2029 –, dar plățile de sprijin nu vor începe decât în 2029. Prin urmare, Comisia va utiliza într-o mică măsură suma estimată de 308 milioane de euro preconizată pentru 2028, iar propunerea nu specifică cum vor fi gestionate aceste active. Auditorii sugerează că statele membre ar trebui să efectueze de fapt un singur transfer – în 2029 – al veniturilor colectate.
Utilizarea structurilor administrative existente este binevenită. Auditorii au constatat că, deși fondul este complet nou, el se bazează pe structuri administrative existente și pe cerințele de raportare aplicabile pentru alocarea cu titlu gratuit a certificatelor ETS. Această abordare ar urma să simplifice procedurile administrative pentru beneficiari și să genereze costuri mai mici.
Pentru următorul buget multianual (2028-2034), Comisia a propus ca 75 % din veniturile provenite din vânzarea certificatelor CBAM să primească statutul de resursă proprie a UE. Restul de 25 % va fi păstrat de statele membre. Propunerea de decizie a Consiliului privind resursele proprii nu a fost încă aprobată de Consiliu; dacă va primi undă verde, ea va trebui ratificată de toate statele membre.
În temeiul legislației UE, Curtea de Conturi Europeană trebuie să fie consultată atunci când propunerile legislative au un impact asupra bugetului sau implică derogări de la principiile bugetare. Avizul publicat ieri, precum și alte avize care examinează propunerile pentru bugetul UE 2028-2034, sunt publicate pe site-ul Curții. Documentul este disponibil în prezent în limba engleză. Versiunile în alte limbi ale UE vor fi adăugate în scurt timp.
CURENTUL nu a primit și nu primește bani de la guvern, ministere, instituții publice și nici de la partide.
Informațiile publicate pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
