Vulturul și cei doi grifoni distruși în bombardamente vor fi reamplasați pe frontonul Palatului Universității din București

Universitatea din București (UB) va reamplasa sâmbătă, 8 august 2026, vulturul și cei doi grifoni pe frontonul Palatului UB din centrul Capitalei, care fuseseră distruși în urma bombardamentelor din 1944.

Evenimentul reprezintă primul pas al refacerii integrale a frontonului original al Palatului Universității din București, proiect care va continua în următorii doi ani, până la reconstituirea completă a ansamblului sculptural conceput de arhitectul Alexandru Orăscu și realizat de sculptorul Karl Storck între anii 1862 și 1869.

Frontonul original al Palatului Universității din București, realizat în stil neoclasic, purta denumirea ‘Minerva ocrotind artele și științele’, fiind inspirat din Gliptoteca din Munchen. Compoziția artistică a fost concepută de Theodor Aman, iar basorelieful, sculptat în piatră de Rusciuc de Karl Storck și colaboratorii săi, o înfățișa pe zeița Minerva încununând științele și artele, înconjurată de alegorii ale disciplinelor academice și ale artelor plastice. Deasupra frontonului, pe acroteră, se afla ansamblul format din vulturul încoronat și cei doi grifoni, simbol al protecției statului asupra cunoașterii și asupra instituției universitare. Acesta a fost distrus aproape în întregime în urma bombardamentelor din 1944. În perioada reconstrucției postbelice, fațada corpului central a fost simplificată, iar elementele sculpturale care au definit timp de aproape un secol imaginea Palatului Universității au dispărut.

Ansamblul cântărește 1,6 tone

Ansamblul care va fi montat este realizat din bronz și este alcătuit dintr-un vultur cu o greutate de aproximativ o tonă și doi grifoni de aproximativ 300 de kilograme fiecare, ceea ce face ca întreg ansamblul să cântărească 1,6 tone. Lucrarea, cu o valoare totală de aproximativ 2 milioane de lei, este semnată de sculptorul Alexandru Siminic, împreună cu colaboratorii săi, Teodor și Ștefan Siminic, fiind realizată prin tehnica tradițională a bronzului turnat prin ceară pierdută, cizelat și patinat, și are la bază creația originală a sculptorului Karl Storck.

Revenirea vulturului și a celor doi grifoni pe frontonul Palatului Universității din București reprezintă nu doar recuperarea unei componente esențiale a identității arhitecturale a clădirii, ci și un gest de recuperare a memoriei istorice și culturale a Universității din București. Refacerea frontonului face parte din amplul proiect de consolidare, restaurare și modernizare a Palatului Universității din București, cea mai mare clădire de educație din România, cu o suprafață de peste 45.000 de metri pătrați, și unul dintre cele mai importante monumente ale patrimoniului arhitectural din România. Investiția este finanțată prin Programul Național de Construcții de Interes Public sau Social derulat de Compania Națională de Investiții (CNI) sub autoritatea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației. Proiectul urmărește consolidarea structurală a întregului ansamblu, restaurarea fațadelor și a elementelor istorice, amenajarea unui spațiu muzeal dedicat vestigiilor arheologice descoperite în curtea interioară și integrarea unor soluții moderne de iluminat arhitectural, astfel încât patrimoniul istoric să fie conservat și valorificat pentru generațiile viitoare.

‘Revenirea vulturului și a celor doi grifoni pe Palatul Universității din București reprezintă, înainte de orice, un act de recuperare istorică a unui simbol care a marcat identitatea universității și a Capitalei României timp de 75 de ani, până la distrugerea lui în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. De aceea, acest moment este încărcat astăzi și de semnificația reîntregirii memoriei istorice după cel mai distrugător atac asupra Bucureștiului, ca un gest de reconstrucție și de respect pentru trecut. Restaurarea patrimoniului universității noastre și a clădirii-simbol a Palatului Universității din București, cu sprijin guvernamental, reprezintă un necesar gest de omagiu adus trecutului care a construit prezentul și care trebuie să stea la baza construcției viitorului. Mă onorează să fiu parte din generația Universității din București care este martoră la acest moment ce va rămâne în istoria Capitalei și a României’, declară prof. univ. dr. Marian Preda, rectorul Universității din București.