Noua lege a salarizării din sectorul public a ajuns într-un punct critic, iar sistemul sanitar se află în centrul negocierilor dintre autoritățile române și Comisia Europeană. Bruxelles-ul a atras atenția asupra unor diferențe importante între calculele financiare asumate de România și costurile prevăzute în proiectul actual al legii. În cazul sănătății, diferența ar putea ajunge la aproape un miliard de lei.
Comisia Europeană l-a acuzat pe Dragoș Pîslaru că a încercat să ascundă miliardul
Reforma salarizării bugetare nu mai este doar o discuție despre grile, coeficienți și niveluri de salarizare. Pentru sistemul sanitar, noua lege poate însemna schimbări importante pentru modul în care sunt stabilite veniturile personalului medical, în timp ce pentru bugetul de stat înseamnă cheltuieli suplimentare care trebuie încadrate în limitele convenite cu Bruxelles-ul.
Presiunea este cu atât mai mare cu cât legea reprezintă un jalon important din Planul Național de Redresare și Reziliență, iar România trebuie să îndeplinească angajamentul până la 31 august 2026, pentru a evita riscul pierderii unei finanțări de aproximativ 770 de milioane de euro.
De unde vine problema în sănătate
Una dintre principalele observații transmise de Comisia Europeană privește diferența dintre calculele financiare utilizate atunci când reforma a fost negociată și prevederile incluse în proiectul actual.
Potrivit informațiilor apărute în ultimele zile, în cazul sectorului sanitar există o diferență care ar genera un cost suplimentar de aproximativ un miliard de lei.
Problema este importantă deoarece orice majorare a cheltuielilor salariale din sănătate trebuie să fie inclusă în anvelopa bugetară generală. Cu alte cuvinte, o creștere a veniturilor pentru anumite categorii de personal medical nu poate fi analizată separat de situația generală a finanțelor publice.
Comisia Europeană solicită, în acest context, ca România să prezinte soluții clare pentru acoperirea costurilor suplimentare.
Ce se poate schimba pentru personalul medical
Pentru angajații din sănătate, miza noii legi este mai concretă decât în cazul multor alte categorii de bugetari. Sistemul sanitar are o structură salarială complexă, în care veniturile diferă în funcție de funcție, specialitate, experiență, responsabilitate, condiții de muncă și tipul unității sanitare.
Ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, a susținut că prin noua lege nu ar urma să scadă niciun salariu din sectorul public, iar o mare parte dintre angajați ar urma să beneficieze de ajustări pozitive.
Pentru personalul medical, însă, orice modificare trebuie privită împreună cu realitatea din spitale: deficitul de personal, diferențele dintre specialități și dificultatea de a păstra angajații în anumite zone ale țării.
De ce contează atât de mult banii
Sănătatea este deja unul dintre domeniile în care cheltuielile publice sunt atent urmărite.
O creștere a salariilor poate avea efecte pozitive evidente: poate face anumite posturi mai atractive, poate reduce diferențele dintre categorii profesionale și poate contribui la păstrarea personalului în sistem.
În același timp, majorarea permanentă a cheltuielilor cu salariile înseamnă o obligație bugetară care trebuie finanțată în fiecare an.
Aici apare principala dificultate a negocierilor cu Bruxelles-ul.
Comisia Europeană nu contestă necesitatea reformării salarizării ca principiu, însă urmărește ca noua lege să fie compatibilă cu angajamentele fiscale asumate de România.
CASS pentru pensii, o posibilă soluție pentru finanțare
Una dintre cele mai controversate informații apărute în ultimele zile este legată de contribuția de asigurări sociale de sănătate, CASS.
Potrivit informațiilor publicate de presa română, între soluțiile discutate pentru compensarea costurilor suplimentare se află menținerea sau modificarea contribuției de sănătate aplicate anumitor pensii.
Dacă ar fi pusă în aplicare, măsura ar arăta cât de strâns legate au ajuns să fie reforma salarizării și politica fiscală.
Practic, problema costurilor suplimentare generate de noua lege ar putea avea consecințe asupra unor categorii de populație care nu beneficiază direct de majorările salariale.
Presiunea termenului de 31 august
Timpul rămas este scurt, iar România trebuie să găsească o formulă care să împace trei obiective: să ofere o salarizare echitabilă și mai mare în sectorul public, să răspundă problemelor reale ale sistemului sanitar și să se încadreze în limitele fiscale acceptate de Comisia Europeană.
În sănătate, această ecuație este cu atât mai dificilă cu cât există argumente puternice pentru investiții în resursa umană.
Pe de o parte, statul are nevoie de personal medical bine plătit și motivat, pe de altă parte, orice creștere salarială permanentă trebuie susținută de venituri bugetare suficiente.
În cele din urmă, disputa dintre București și Bruxelles nu este doar despre un miliard de lei în plus.
Este despre cât este România dispusă să cheltuiască pentru oamenii care lucrează în sistemul sanitar, de unde vor veni acești bani și dacă statul își poate permite să transforme aceste cheltuieli în obligații permanente.
Iar răspunsul la aceste întrebări va fi decis în zilele următoare, odată cu forma finală a noii legi a salarizării.
CURENTUL nu a primit și nu primește bani de la guvern, ministere, instituții publice și nici de la partide.
Informațiile publicate pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
