De ce a fost menținut în arest Călin Georgescu. Judecătorii au analizat inclusiv pașaportul fals

În motivarea hotărârii, magistrații explică faptul că decizia inițială de arestare preventivă rămâne relevantă pentru analiza necesității menținerii măsurii.

Curtea de Apel a făcut trimitere la încheierea pronunțată pe 29 septembrie 2026, prin care fuseseră analizate gravitatea faptelor și împrejurările cauzei.

„Cu toate acestea, având în vedere gravitatea faptelor, astfel cum a fost reținută prin încheierea din data de 29.09.2026, pronunțată de Curtea de Apel București – Secția I Penală, în dosarul nr. 39502/3/2026, ar fi inutilă o analiză din partea Curții cu privire la noile presupuse fapte reținute în sarcina inculpatului Călin Georgescu, motivul menținerii măsurii preventive fiind aspectele litigioase deja stabilite cu autoritate de lucru judecat”, precizează instanța.

Judecătorii au arătat că o hotărâre definitivă privind arestarea preventivă nu poate fi contrazisă doar printr-o altă interpretare a acelorași probe, în lipsa unor elemente noi care să schimbe situația de fapt.

„În aplicarea autorității de lucru judecat în materia măsurilor preventive, considerentele avute în vedere de judecător, cu ocazia soluționării cauzei având ca obiect luarea măsurii arestării preventive, la examinarea situației de fapt nu pot fi înlăturate printr-o nouă apreciere a acelorași probe, deci în absența administrării unor probe noi, cu ocazia soluționării unei cauze având ca obiect o cerere de prelungire a măsurii preventive”, se arată în motivare.

Totodată, instanța a precizat că fiecare verificare a unei măsuri preventive trebuie să urmărească dacă privarea de libertate continuă să fie necesară și proporțională, în funcție de evoluția dosarului.

Această analiză se realizează în cadrul garanțiilor prevăzute de Codul de procedură penală și de articolul 5 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, referitor la dreptul la libertate și siguranță.

Ce discuții despre plecarea în Italia au fost analizate de judecători

Unul dintre motivele reținute de Curtea de Apel pentru continuarea arestării preventive îl reprezintă riscul ca Georgescu și Ionel Rusen să încerce să se sustragă urmăririi penale.

În document sunt prezentate conversații private dintre cei doi inculpați, din care, potrivit instanței, ar rezulta intenția lui Georgescu de a se muta în Italia împreună cu familia și cu alte persoane apropiate.

Conform motivării, fostul candidat prezidențial i-ar fi cerut lui Rusen să găsească o proprietate pe teritoriul Italiei. Imobilul ar fi trebuit să aibă o anexă „pentru servitori”, să fie „securizată” și să „intre sub incidența legii italiene”.

Într-una dintre discuțiile analizate, Georgescu ar fi insistat ca aceste demersuri să nu devină cunoscute.

Potrivit documentului, în mai 2025, Georgescu i-ar fi solicitat lui Ionel Rusen să facă demersuri pentru obținerea azilului politic în Italia, atât pentru el, cât și pentru persoanele care îl susțineau.

În conversațiile respective ar fi fost menționat și un fost procuror italian, despre care Rusen ar fi afirmat că îi este apropiat și că ar putea ajuta la îndeplinirea procedurilor.

Ce au descoperit anchetatorii la percheziții și ce legătură are un presupus pașaport diplomatic

Pe lângă discuțiile dintre inculpați, judecătorii au luat în considerare și documentele identificate în timpul perchezițiilor din 21 septembrie 2026.

Printre acestea s-ar fi aflat un presupus pașaport diplomatic emis pe numele lui Călin Georgescu de un pretins Ordin de Malta.

În motivare este menționată și poziția Ambasadei Ordinului Suveran Militar de Malta. Reprezentanții instituției au precizat că Georgescu nu figurează printre membrii Ordinului și că documentul respectiv nu a fost emis de organizație.

Apărarea a susținut că intenția lui Georgescu era doar de a cumpăra o proprietate în Italia. Judecătorii Curții de Apel au apreciat însă că această explicație nu elimină suspiciunea privind eventualele pregătiri pentru sustragerea de la urmărirea penală.

„În speță, deși din probele administrate până în prezent rezultă că actele de pregătire în vederea sustragerii au debutat în cursul lunii mai 2025, având în vedere că la acel moment cauza se afla în cursul urmăririi penale in rem, inculpații apreciind ancheta ca fiind «în adormire» și fără probe, cercetările au continuat și au fost administrate mai multe mijloace de probă (…) astfel încât Completul apreciază că riscul de sustragere de la urmărirea penală și de influențare a bunei desfășurări a procesului penal are caracter actual”, se arată în motivare.