Șeful hoților din Olanda, nemulțumit de pedeapsa primită în „Furtul secolului”

Avocatul lui Radu Dogaru – condamnat definitiv la șase ani de închisoare în dosarul furtului de tablouri de la Muzeul Kunsthal din Rotterdam – a declarat, vineri, că va ataca cu recurs în casație decizia Curții de Apel București prin care clientul său a primit această pedeapsă.
"Greșită total maniera în care instanța de apel a apreciat condamnarea pentru Dogaru Radu. Vom formula recurs sub lumina noului Cod de procedură penală, cu privire la pedepsele și limitele de pedeapsă pe care le-a acordat, față de faptul că au considerat ca toate aceste tablouri făcând parte din patrimoniul cultural. (…) Nu este suficient să te numește Matisse, Gaugain sau Rembrandt și să spui că valoarea tabloului respectiv este inclusă, printr-o procedură normativă legală specială, în cadrul patrimoniului unei țări. Această simplă semnătură, cu toată valoarea ei, nu este suficientă pentru a fi trecută în regimul de patrimoniu", a declarat Cătălin Dancu, avocatul lui Dogaru.

Apărătorul lui Radu Dogaru spune că așteaptă motivarea soluției dată de Curtea de Apel București, pentru a formula recursul la Înalta Curte de Casație și Justiție. "Nu avem încă motivarea, avem deocamdată acea scurtă minută a schimbării încadrării a manierei, în care am înțeles că judecătorul a acceptat punctul de vedere al Parchetului cu privire la faptul că vorbim de un furt de bunuri de patrimoniu. (…) Eu aștept, deocamdată, acea motivare. Întrebarea mea cheie, evident, rămâne la care patrimoniu cultural s-a referit instanța: cel al României sau cel al Olandei? Dacă s-a referit la unul sau la altul, abia aștept să văd pe ce documente concrete a ajuns la concluzia că fac parte dintr-un patrimoniu", a explicat Dancu.

Conform articolului 433 din noul Cod de procedură penală, "recursul în casație urmărește să supună Înaltei Curți de Casație și Justiție judecarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile". Potrivit articolului 438 din același act normativ, unul dintre motivele pentru care hotărârile pot supuse casării se referă la faptul că s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege. Curtea de Apel București i-a condamnat definitiv, în 27 februarie, pe Radu Dogaru la șase ani de închisoare cu executare și pe Eugen Darie la cinci ani și patru luni de închisoare, pentru furtul celor șapte tablouri de la Muzeul Kunsthal din Rotterdam, în octombrie 2012. Judecătorii Curții de Apel București au admis, astfel, apelurile lui Radu Dogaru și Eugen Darie, formulate împotriva deciziei din 26 noiembrie 2013, prin care Judecătoria Sectorului 3 i-a condamnat la câte șase ani și opt luni de închisoare cu executare. Prin decizia Curții de Apel București au fost reduse pedeapsele lui Radu Dogaru și Eugen Darie, de la șase ani și opt luni la șase ani și, respectiv, la cinci ani și patru luni de închisoare. Pedepsele acestora sunt cu executare, iar din ele va fi scăzută perioada în care aceștia au stat în arest preventiv.
Instanța Judecătoriei Sectorului 3 arăta, în motivarea deciziei din noiembrie 2013, că pedepsele aplicate lui Radu Dogaru și Eugen Darie nu au "caracter spectaculos", care să ofere satisfacție opiniei publice, ci sunt adecvate restabilirii ordinii publice. Magistratul Judecătoriei Sectorului 3 care a decis condamnarea celor doi arăta că Dogaru și Darie provin dintr-un mediu social cu "mare potențial infracțional", caracterizat de nivel scăzut de trai, mai ales din perspectiva educației și instrucției școlare "adecvate unei societăți moderne și șanselor reale evoluției pozitive sociale individuale".

"Această influență negativă, care nu a fost atenuată în niciun mod mai ales prin reacția fermă a organelor judiciare și a celorlalte instituții de autoritate publică locală și statală nu constituie desigur o justificare sau o circumstanță scuzabilă a săvârșirii infracțiunilor însă nu pot fi ignorate privitor la persoana infractorului deoarece ar duce doar la aplicarea unor pedepse în cuantum ridicat, iar pedepsele mari nu constituie în sine nici scopul procesului penal și nici îndeplinirea necesară a funcției de exemplaritate a pedepsei", a scris judecătorul în motivare.

Radu Dogaru a fost judecat pentru furt calificat cu consecințe deosebit de grave, constituirea unui grup criminal și nerespectarea regimului armelor și munițiilor. Eugen Darie a fost acuzat de complicitate la furt calificat, cu consecințe deosebit de grave și constituire de grup criminal.
Dogaru și Darie au recunoscut toate faptele de care sunt acuzați în dosarul furtului de tablouri și au fost judecați în procedură simplificată, prevăzută de Codul de procedură penală, pentru a beneficia de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă. Cereri similare formulate de Alexandru Bitu și Petre Condrat au fost respinse de instanță, pe motiv că declarațiile acestora nu sunt concordante cu probatoriul asigurat de procurori în acest caz. Aceștia sunt judecați în continuare în procedură completă, în cadrul căreia vor fi audiați, vor fi ascultați martori, vor putea propune probe în apărare, după care vor fi ascultate pledoariile finale și se va da o soluție. Următorul termen în acest dosar a fost stabilit de instanța Judecătoriei Sectorului 3 în 14 martie.

În 15 iulie 2013, procurorii DIICOT i-au trimis în judecată pe Radu Dogaru, Eugen Darie, Alexandru Bitu, Olga Dogaru, Petre Condrat și, în lipsă, pe Adrian Procop, în dosarul privind furtul celor șapte tablouri de la Muzeul Kunsthal din Rotterdam, valoarea prejudiciului fiind estimată la 18 milioane de euro. Judecarea dosarului a început în 13 august 2013, la Judecătoria Sectorului 3. La primul termen de judecată, avocații celor acuzați de furtul tablourilor au contestat expertiza realizată de specialiștii de la Muzeul Național de Istorie a României (MNIR), care concluziona că cenușa analizată în dosarul furtului de la muzeul din Rotterdam, ridicată la perchezițiile din 1 martie 2013, de la locuința Olgăi Dogaru, provine din arderea a trei sau patru tablouri realizate în tehnica uleiului pe pânză. Adrian Procop și Radu Dogaru sunt acuzați că, în noaptea de 15 spre 16 octombrie 2012, au intrat prin efracție în Muzeul Kunsthal din Rotterdam, cu complicitatea lui Darie, de unde au furat șapte picturi în ulei și acuarele. De la muzeul din Rotterdam au fost furate atunci tablourile "Tete d´Arlequin" de Pablo Picasso, "La Liseuse en Blanc et Jaune" de Henri Matisse, "Waterloo Bridge" și "Charing Cross Bridge" de Claude Monet, "Femme devant une fenêtre ouverte, dite la fiancée" de Paul Gauguin, "Autoportrait" de Meyer de Haan și "Woman with Eyes Closed" de Lucian Freud.
Alexandru Mihai Bitu este acuzat că a aderat la grupul infracțional și i-a ajutat pe Dogaru, Darie și Procop în încercarea de a valorifica tablourile furate, precum și că a intermediat comercializarea operelor de artă. Petre Condrat a fost trimis în judecată pentru tăinuire, fiind acuzat că a înlesnit inculpaților Dogaru și Darie valorificarea a două dintre operele de artă, "cunoscând că acestea provin din săvârșirea unei infracțiuni", au precizat procurorii. Olga Dogaru, mama lui Radu Dogaru, este acuzată că ar fi transportat și ascuns tablourile care au fost furate de la muzeul din Rotterdam.
Procurorii DIICOT au arătat, în rechizitoriul trimis instanței Judecătoriei Sectorului 3, că mama lui Radu Dogaru a declarat, la audieri, că a ars tablourile furate de la un Muzeu Kunsthal din Rotterdam, în soba locuinței sale din comuna Carcaliu, județul Tulcea. Ulterior aceasta și-a schimbat declarația, arătând că ea nu a ars tablourile, așa cum a susținut anterior în declarație dată în fața procurorilor.

Procurorii au disjuns cercetările în cazul Olgăi Dogaru, pentru infracțiunea de distrugere calificată cu consecințe deosebit de grave, pedepsită cu închisoare de la 10 la 20 de ani.

Mihai Niculescu