Nicolaescu – un ministru paralel cu politica guvernului

Deşi este ministrul sănătăţii (pentru un timp sperăm cat mai scurt), liberalul Eugen Nicolăescu habar nu are de politica guvernului din care face parte. Nu trebuie să fii prea priceput în ale medicinii ca să urmăreşti liniile strategice ale guvernării pe care o reprezinţi. Carnetul de liberal, care i-a asigurat ascensiunea în fotoliul de la Ministerul Sănătăţii, nu i-a conferit lui Nicolăescu şi un ghid practic de conducere a destinelor sănătăţii romanilor. Contabilul de la sănătate a venit cu un proiect de lege inovator, aşa cum se afirmă pe site-ul ministerului, prin care se susţine nevoia de desfiinţare a numeroase spitale de urgenţă din ţară, în ideea dotării cu aparatură performantă a cat mai puţine unităţi spitaliceşti, în limita fondurilor existente. Proiectul de lege în cauză prevede existenţa mai multor spitale de urgenţă doar în oraşele cu peste 500.000 de locuitori. O simplă privire aruncată pe datele statistice arată că singurul oraş care va avea mai multe spitale de urgenţă, dacă va fi adoptat proiectul lui Nicolăescu, este capitala ţării, Bucureştiul. Liberalul Nicolăescu nu s-a ostenit însă ca înainte de a supune dezbaterii publice acest proiect de lege să citească şi strategia postaderare a guvernului, lansată la sfarşitul anului trecut de şeful său de guvern şi partid, premierul Călin Popescu Tăriceanu. Dacă ar fi avut minima curiozitate, ar fi observat că proiectul propus de el e tocmai pe dos cu promisiunile din strategia postaderare. Documentul guvernului prevede, la capitolul sănătate publică: -Dezvoltarea infrastructurii de sănătate are ca priorităţi dezvoltarea sistemului naţional de urgenţă prin construcţie/reabilitare, asigurarea personalului de specialitate şi dotarea cu echipamente moderne şi reabilitarea sistemului de asistenţă pentru bolnavii cu boli mintale (înfiinţarea de centre de sănătate mintală şi compartimente de asistenţă comunitară psihiatrică, reabilitare, centre de ergoterapie şi terapie ocupaţională, dezvoltarea mecanismelor de reintegrare şi reinserţie socială a bolnavilor cu afecţiuni psihice)-. Cuvintele -construcţie- şi -reabilitare a sistemului naţional de urgenţă- nu se regăsesc însă în proiectul lui ministrului sănătăţii, care, după ce şi-a găsit de lucru cu pisicile şi cainii din oraşe, s-a decis să pună la pămant şi spitalele de urgenţă din ţară.

Ministrul sănătăţii, Eugen Nicolăescu, îşi continuă reforma din domeniul sanitar prin desfiinţarea unor unităţi de primire urgenţe din toate municipiile reşedinţă de judeţ cu mai puţin de 500.000 de locuitori. Cum Bucureştiul este singurul municipiu cu peste jumătate de milion de locuitori, este de înţeles că începand din 1 februarie 2007, în capitalele de judeţ în care există mai mult de două astfel de unităţi, va funcţiona doar un singur centru de primiri urgenţe care va prelua toate cazurile.

Pentru a-şi continua reforma în domeniul sănătăţii, ministrul Nicolăescu a elaborat un proiect de ordin privind conducerea şi organizarea unităţilor şi compartimentelor de primire urgenţe. Şi cum mai toate ideile reformiste ale ministrului PNL nu au fost ocolite de controverse, nici ordinul în cauză nu pare a avea o altă soartă. Potrivit proiectului, elaborat de dr. Raed Arafat, începand de la 1 februarie 2007, unităţile de primiri urgenţe (UPU) din municipiile cu mai puţin de 500.000 de locuitori vor fi desfiinţate, cu excepţia celor din spitalele judeţene şi regionale. -Unităţile de primiri urgenţe s-au dezvoltat într-un mod haotic în multe oraşe, existand cate două sau trei pentru un număr foarte mic de locuitori. Cand s-a aprobat înfiinţarea unor astfel de unităţi, nu s-a luat în considerare numărul pacienţilor care vor apela la serviciile de urgenţă şi nici costurile de funcţionare a lor-, ne-a declarat dr. Raed Arafat, iniţiatorul proiectului. Acesta susţine că, începand de la 1 februarie, Ministerul Sănătăţii va demara un program prin care 61 de unităţi de primire urgenţe din toată ţara vor fi dotate cu aparatură, la standarde europene. -Există unităţi de urgenţă care nu au toate dotările, iar pacientul trebuie plimbat la mai multe spitale. Nu putem dota toate UPU-rile, ci încercăm să asigurăm un nivel decent de îngrijire a bolnavului-, a mai spus dr. Arafat.

Bucureştiul, singurul oraş cu mai multe UPU-ri

Surprinzător este faptul că, deşi respectivul proiect de ordin prevede ca reglementarea în cauză să se aplice doar în cazul UPU-rilor din municipiile reşedinţă de judeţ cu un număr de locuitori sub 500.000, potrivit datelor existente pe site-ul Institutului Naţional de Statistică, municipiul Bucureşti este singurul din ţară cu peste jumătate de milion de locuitori. Cu alte cuvinte, în toate capitalele de judeţ în care există mai mult de două astfel de unităţi, începand cu luna februarie, va exista doar un singur centru de primiri urgenţe care va prelua toate cazurile. -Oare unde e dreptul pacientului de a-şi alege medicul sau spitalul care-l tratează? Un singur UPU ar face faţă la ataţia oameni? Are acest UPU oamenii şi spaţiul necesar organizării, aşa cum reiese din proiectul dvs.?-, se întreabă un vizitator al site-ului www.ms.ro. În ceea ce priveşte resursa umană, potrivit proiectului de ordin, medicii care lucrează în secţiile ce ar urma să fie desfiinţate vor fi transferaţi fără concurs la spitalele regionale şi judeţene din aceleaşi municipii. -Unităţile de primire urgenţe sunt prin definiţie supraaglomerate, peste tot pacientul în stare necritică trebuie să aştepte puţin mai mult decat cel a cărui viaţă este în pericol-, a explicat dr. Raed Arafat. -Eu, ca pacient, înţeleg să aştept la urgenţă, dar aş vrea şi anumite condiţii unde să pot aştepta: o sală de aşteptare cu scaune destule, cu căldură, cu lumină, să fie curăţenie, să am de unde bea un pahar cu apă şi măcar din 15 în 15 min. să mai treacă un cadru medical să vadă starea mea-, este de părere un alt forumist.