PLD – fara acte, dar cu strategie postaderare

În plin proces de înfiinţare a Partidului Liberal Democrat, platformiştii şi-au lăsat programul politic pe mana -opiniei publice-. Programul Politic al PLD a rămas -deschis- dezbaterii publice, deşi actele privind înregistrarea formaţiunii sunt deja depuse la tribunal, iar iniţiatorii PLD şi-au declarat intenţiile de a candida la alegerile din primăvară pentru Parlamentul European. Platformiştii au pus carul înaintea boilor încă de la anunţul privind lansarea Platformei de unificare a forţelor de dreapta din Romania, eveniment ce a pornit scindarea liberalilor. De data aceasta, PLD a anunţat că, deşi nu există la nivel oficial ca partid, are o strategie postaderare.

-Prin Programul politic asumat, Partidul Liberal Democrat răspunde provocărilor uriaşe care stau în faţa Romaniei în perioada postaderare-, se arată în strategia supusă dezbaterilor publice de iniţiatorii PLD. Platformiştii şi-au prezentat etapele prin care vor să aducă PLD să funcţioneze instituţional ca -entitate politică modernă care se revendică de la spiritul liberal-, toate bazate pe experienţa politică a iniţiatorilor formaţiunii. Foştii lideri PNL Theodor Stolojan şi Valeriu Stoica şi-au pus speranţa ca PLD să se formeze pe aceleaşi valori ca ale PNL, dar cu principii contrare celor pe care le promovează actuala conducere liberală.

Strategie de inspiraţie liberală

Strategia postaderare a PLD se bazează pe o serie de principii -ancorate în valorile liberale fundamentale-, în care platformiştii susţin că încă mai cred cu tărie: proprietatea privată, libera iniţiativă, competiţia, statul de drept, coeziunea economică şi socială. -Romania poate obţine ritmuri ridicate de creştere economică pe perioade lungi de timp numai dacă va caştiga bătălia pentru productivitate şi competitivitate-, se arată în proiectul PLD.

Liberal-democraţii au insistat asupra -viziunii strategice-, potrivit căreia standardul de viaţă european se prefigurează -la orizontul anilor 2025-2030, prin transformarea Romaniei într-una dintre cele mai competitive economii din Europa – oferind investitorilor o infrastructură modernă, resurse umane cu un înalt grad de educaţie şi abilităţi, un mediu de afaceri prietenos – capabilă să asigure o creştere economică ridicată, pe o perioadă lungă de timp, fără a genera dezechilibre la nivel macroeconomic şi în mediul natural-.

Totul, exprimat ca o -viziune postaderare- a platformiştilor, dar care se înscrie pe acelaşi tipar folosit de PNL, la adoptarea strategiei postaderare a formaţiunii liberale. Platformiştii au eclipsat în acea perioadă turneul liberalilor de promovare a strategiei PNL: zonele din ţară alese de liderii liberali pentru -turneu- au coincis cu cele în care platformiştii trecuseră deja, pentru a lansa platforma liberală şi pentru a constitui grupuri de iniţiativă, transformate acum în organizaţii locale şi judeţene ale PLD. Astfel că strategia PNL a rămas pe plan secund, în condiţiile în care liderii PNL au zăbovit în teritoriu mai mult pentru a afla părerea organizaţiilor vizavi de proiectul platformiştilor, decat pentru a vorbi despre strategia PNL pentru următorii ani.

Consultări cu democraţii

Apropierea evidentă din ultima perioadă dintre iniţiatorii PLD şi partenerii liberalilor din Alianţa DA, democraţii, a dat naştere unor speculaţii privind proiectele comune dintre cele două formaţiuni, simpatizante ale preşedintelui Traian Băsescu. PLD şi PD au demonstrat că împărtăşesc nu numai o slăbiciune pentru şeful statului sau o dezamăgire pentru liberalii lui Călin Popescu Tăriceanu, ci şi o viziune comună faţă de viitorul Romaniei, acum integrată în Uniunea Europeană. Potrivit preşedintelui executiv al PD, Adriean Videanu, între platformişti şi democraţi -au existat consultări- vizavi de strategiile postaderare ale celor două formaţiuni. Însă liderii democraţi şi cei ai PLD au convenit să propună strategii diferite pentru următoarea perioadă.