Mizele Congresului PNL

Mişcarea cvasi-browniană a atomilor liberali, în fluidul jocului politic a amplificat agitaţia din politica românească. Detaşarea aripii Stolojan, cu intenţia de a forma Partidul Liberal Democrat a urgentat necesitatea unui Congres al PNL, prin care partidul să se regrupeze, eventual chiar să găsească resurse pentru a demara o ofensivă politică.

Săptămâna trecută, liberalii au anunţat o serie de schimbări de statut care prefigurează o parte din mizele Congresului. Conform noului statut va creşte numărul vicepreşedinţilor de la 5 la 15, dintre care 8 aleşi pe regiuni, Comitetul Executiv va dispărea, iar PNL va fi condus de către un Birou Politic, în locul actualului Birou Permanent Central. Aceste modificări sprijină ideea că principalele mize ale Congresului sunt de natură politică.

În primul rând, interesul imediat al liberalilor este de a transmite un mesaj ferm către membrii de partid. Într-un moment sensibil cum este cel al ofensivei de acum a PLD, încrederea membrilor de partid în conducere trebuie întărită. Nu este vorba neapărat de alte posibile plecări, ci de faptul că pe liberali îi aşteaptă alegerile pentru Parlamentul European, unde mobilizarea membrilor va fi esenţială.

În al doilea rând, miza majorării numărului vicepreşedinţilor ţine atât de nevoia lui Călin Popescu Tăriceanu de a avea asigurat un sprijin puternic în partid, cât şi de necesitatea de a coordona mai bine activitatea din filialele PNL, pentru a face mai bine faţă presiunilor care vor veni în lunile viitoare în teritoriu, atât din partea PLD, cât şi a PD.

În al treilea rând, PNL va trebui să dea un răspuns mai clar referitor la viitorul Alianţei PNL-PD. Desigur, este posibil ca liberalii să se pronunţe pentru o traiectorie politică proprie, dar judecând după ultimele mesaje ale lui Călin Popescu Tăriceanu, este mult mai probabil un mesaj prin care PNL să solicite întărirea Alianţei. Acest lucru va aduce mingea din nou în terenul PD.

Pe lângă aceste mize politice, Congresul din 12-13 ianuarie are şi o serie de mize de imagine. Cea mai importantă miză de imagine este de a întări încrederea nucleului electoratului liberal în forţa partidului. Marele pericol, dacă ne uităm la evenimentele din ultimele luni (presiunile lui Traian Băsescu, formarea PLD) este demobilizarea acestui electorat care nu va mai avea încredere că PNL poate să -conducă- ţara. Acest mesaj este esenţial, mai ales din perspectiva apropiatelor alegeri pentru Parlamentul European.

O altă miză va fi asumarea succesului integrării, temă cu care PNL s-a asociat în mod constant. Aceasta a fost valorificată imagologic la finalul anului trecut şi la începutul anului acesta de către Traian Băsescu, deci liberalii vor urmări să echilibreze balanţa de imagine pe această direcţie.

În al treilea rând, dacă judecăm după intenţiile PD de a propune o strategie post-aderare, în colaborare cu PLD, se întrevede o tactică a democraţilor prin care aceştia urmăresc să -confişte- guvernarea la nivel de imagine. Din această perspectivă, o altă miză de imagine a Congresului este de a întări asocierea dintre liberali şi guvernare, respectiv de a întări încrederea în supravieţuirea politică a unui guvern care nu mai are o majoritate sigură în parlament.

Deşi este greu de crezut că va aduce mutări spectaculoase la vârf, Congresul PNL din 12-13 ianuarie este foarte important pentru partid. Venind la jumătatea unei guvernări agitate, în care evoluţia PNL a fost mai degrabă negativă, evenimentul ar putea marca fie relansarea partidului cu şanse reale în confruntările electorale din următorii doi ani, fie adâncirea unei crize.

În situaţia în care analiştii, dar şi adversarii politici vor interpreta şi conota fiecare virgulă din discursurile de la Congres, este de aşteptat ca poziţiile liderilor liberali să fie prudente şi atent evaluate de strategii partidului. Chiar şi elemente discursive aparent insignifiante ar putea să indice traiectoria politică viitoare a PNL. Rareş Hopincă