Instanta de la Strasbourg a pronuntat verdictul in procesul deschis de membrii grupului Ilascu impotriva Republicii Moldova si Federatiei Ruse.
Curtea le-a dat dreptate reclamantilor la marea majoritate a chestiunilor pe care acestia le-au ridicat.
Dar la cateva ore de la publicarea hotararii, presedintele Voronin l-a demis pe ministrul justitiei, Vasile Dolghieru, fara a da vreun motiv.
Expertul pe problema transnistreana la Institutul de Politici Publice, Oazu Nantoi, a declarat pentru BBC ca desi decizia Curtii de la Strasbourg are o valoare politica semnificativa, aceasta nu va fi valorificata de autoritatile de la Chisinau.
Campania electorala are prioritate in Moldova
-Republica Moldova se afla, de facto, in campanie electorala si, stiind cine voteaza cu comunistii, cred ca presedintele Voronin nu va indrazni sa foloseasca aceasta decizie in favoarea adoptarii unei hotarari transante si principiale, gen Mihai Saakasvili, in solutionarea conflictului trasnistrean.-
Nantoi mai spune ca -Voronin nu va avea curajul sa foloseasca aceasta decizie pentru modificarea formatului de negocieri, care a devenit din start o capcana pentru Moldova, prin implicarea comunitatii internationale, dar si a formulei trupelor de mentinere a pacii, care au devenit trupe de graniceri ai regimului ilegal de la Tiraspol-.
Decizia Curtii Europene, care condamna Rusia pentru sustinerea regimului separatist in Republica Moldova, ar trebui sa devina un instrument forte in politica externa a Chisinaului, spun observatorii.
In baza acesteia, Republica Moldova poate sa ceara acum implicarea activa a Uniunii Europene, Statelor Unite si chiar NATO in solutionarea conflictului transnistrean, prin exercitarea presiunii asupra autoritatilor de la Moscova de a-si retrage trupele si armamentul din Transnistria, dar si de a demonta regimul ilegal de la Tiraspol.
Rusia acuza Curtea de -partizanat politic-
Rusia este -stupefiata- de condamnarea sa de catre Curtea Europeana pentru Drepturile Omului (CEDO) in -cazul Ilie Ilascu-, denuntand -subiectivitatea si partizanatul politic- al Curtii de la Strasbourg, transmite AFP.
Rusia si Republica Moldova au fost condamnate de CEDO, pentru torturarea unor militanti nationalisti condamnati de un tribunal din Transnistria, printre ei numarandu-se si Ilie Ilascu. Este pentru prima data cand cele doua tari sunt condamnate de CEDO pentru acte de tortura.
-Moscova se declara perplexa din cauza contradictiilor, subiectivitatii si partizanatului politic al CEDO-, se arata intr-un comunicat al Ministerului rus de Externe.
-Din punct de vedere juridic, aceasta decizie este departe de a fi ireprosabila-, adauga comunicatul.
In primul rand, Rusia a subliniat ca faptele incriminate au avut loc inainte de mai 1998, data la care a ratificat Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
-Moscova recunoaste jurisdictia Curtii in cazul infractiunilor comise dupa intrarea in vigoare a Conventiei- in Rusia, continua comunicatul citat.
Rusia regreta -manipularea constienta- la care au recurs membrii CEDO: -In timpul atacului NATO din Iugoslavia, Curtea i-a protejat pe membrii Aliantei invocand principiul jurisdictiei teritoriale. In cazul Ilascu, CEDO a folosit principiul jurisdictiei extrateritoriale-, denunta Ministerul rus de Externe.
Moscova a adaugat ca CEDO a refuzat audierea martorilor, acuzand Curtea de la Strasbourg de folosirea unor dovezi obtinute pe cai ilegale.
Cei patru reclamanti, Ilie Ilascu, Alexandru Lesco, Andrei Ivantoc si Tudor Petrov-Popa, care militau in favoarea anexarii Republicii Moldova la Romania, au fost arestati in 1992 de un grup de barbati dintre care unii purtau uniforme ale Armatei a 14-a a fostei URSS, prezenta in Transnistria.
Implicatii politice
Instanta europeana aminteste ca, in timpul razboiului din 1991-1992, forte ale fostei Armate a 14-a (care a apartinut succesiv URSS, CSI si apoi Rusiei) stationate in Transnistria au luptat cu si pentru fortele separatiste transnistrene.
Importante cantitati de arme din arsenalul Armatei a 14-a au fost transferate in mod voit separatistilor care au putut, in plus, sa obtina si alte arme fara ca militarii rusi sa se opuna.
-Astfel, autoritatile ruse au contribuit atat militar, cat si politic la crearea unui regim separatist in regiunea Transnistriei care face parte din teritoriul Moldovei-, se spune intr-un comunicat al Curtii Europene.
-Chiar si dupa armistitiul din 21 iulie 1992, Rusia a continuat sa sustina din punct de vedere militar, politic si economic regimul separatist, permitandu-i astfel sa supravietuiasca, intarindu-se si obtinand o anumita autonomie fata de Moldova-.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
