Incepand cu 1 iulie 2004, Guvernul Olandei a preluat, de la Irlanda, presedintia rotativa a Uniunii Europene, pentru un mandat de sase luni. In timpul presedintiei irlandeze, care s-a incheiat pe 30 iunie, Uniunea Europeana a primit 10 noi membri, a convenit asupra noii Constitutii europene si asupra noului presedinte al Comisiei Europene. Acum ii revine presedintiei olandeze rolul de a consolida toate aceste realizari si sa se concentreze asupra obiectivelor prioritare pe care si le-a propus. Dupa cum a afirmat Jan Peter Balkenende, premierul olandez, tara sa isi doreste sa fie cunoscuta nu doar pentru traditionalii saboti de lemn, parte a costumului popular, si nici doar pentru morile de vant. Iata de ce ambitiile noii presedintii a UE tintesc foarte sus. Printre primele puncte in agenda liderilor olandezi se afla economia europeana si constrangerile birocratice in domeniul afacerilor. De asemenea, Olanda intentioneaza sa impuna progrese in discutiile privind viitorul buget european, mutand discutia din planul cifrelor in cel al obiectivelor de viitor. Printre proiectele de viitor ale olandezilor intra si problema terorismului si a modalitatii in care poate fi asigurata securitatea Europei fara a restrange libertatile civile de care se bucura cetatenii UE. Problema cea mai controversata cu care va avea de a face va fi insa oportunitatea inceperii negocierilor de aderare la UE cu Turcia. Mai presus de toate, Olandei ii revine si sarcina de a pune in miscare rotitele angrenajului inca -neuns- reprezentat de Parlamentul European nou-constituit.
Ce este Olanda?
Olanda (Nederland in limba olandeza) este partea europeana a Regatului Olandei, care include si cateva colonii, guvernata de o monarhie constitutionala. Este situata in nord-vestul Europei, in vecinatatea Marii Nordului, Belgiei si Germaniei. Olanda este o tara cu altitudine medie, cea mai joasa din lume, un sfert din teritoriul sau aflandu-se sub nivelul marii. De asemenea, este una dintre tarile cele mai populate din lume. Este cunoscuta pentru digurile, morile de vant si culturile de lalele, dar si pentru toleranta pe plan social. Olanda este si o membra importanta a NATO, sediul Curtii Penale Internationale aflandu-se la Haga. Tara este cunoscuta si dupa provinciile sale majore, Olanda de Nord si Olanda de Sud. Este o tara aparte deoarece detine si doua capitale: Amsterdam si Haga. Amsterdam este capitala oficiala (dupa Constitutie), pe cand la Haga se afla sediul guvernului, resedinta reginei si cea mai mare parte din ambasade.
Provinciile care formeaza statul olandez sunt: Groningen, Frizia, Drenthe, Overijssel, Gelderland, Ultrecht, Flevoland, Olanda de Nord, Olanda de Sud, Zeelanda, Brabantul de Nord si Limburg. Cele mai importante industrii ale Olandei sunt sectoarele agroalimentar, chimic, cel al rafinariilor de petrol si cel al masinilor electrice. Agricultura este mecanizata si angajeaza 4% din populatia activa. Olanda este un membru fondator al Uniunii Europene, iar guldenul olandez a fost inlocuit de euro la 1 ianuarie 1999, dar monedele si bancnotele au intrat in circulatie abia la 1 ianuarie 2002.
Amsterdam este capitala oficiala, desi sediul guvernului se afla la Haga. Aglomerarea urbana strange un total de 800.000 de locuitori. Partea cea mai veche a orasului este construita in jurul unei retele de canale semicirculare. Acest oras este renumit pentru cartierul sau calduros Wallen, cu ale sale numeroase coffee shops, care comercializeaza in mod legal, de acum bine cunoscuta si noua, canepa indiana (canabis), Rijksmuseum, Muzeul -Van Gogh-, Casa memoriala Rembrandt, Muzeul Annei Frank si canale pe malul carora se afla case vechi. Fondat in secolul al XIII-lea, Amsterdam a fost la origine un sat piscicol. Si-a luat numele de la un baraj (dam in olandeza), care era construit pe raul Amstel. Din secolul al XIV-lea, Amsterdam a devenit un important centru comercial, ce realiza schimburi mai mult cu orasele hanseatice. Desi o tara mica, Olanda este suprapopulata (16 milioane de locuitori pe o suprafata de sase ori mai mica decat a Romaniei). Mare parte din populatie este formata din alohtoni (imigranti) care sunt grupati cu precadere in marele centre urbane Amsterdam, Rotterdam, Utrecht, Haga. Nu exista practic o mancare sau bautura traditionala. Chiar se spune ca -Amsterdamul este orasul unde se mananca in toate limbile-, datorita numarului mare de restaurante cu specific chinezesc, japonez, indian, italian, marocan, turc etc. O mancare traditionala olandeza este ceva de genul unui ghiveci de la noi. Se bea multa bere, desi aceasta nu poate fi mentionata ca o bautura specifica. Exista, de asemenea, un ritual al cafelei, servirea ei fiind foarte importanta, numai fierbinte, intotdeauna cu lapte si cu prajituri alaturi. Si ceaiul poate fi considerat de-acum un rit, dupa obiceiul englez, dar spre deosebire de acesta, in zilele libere, ceaiul in Olanda se serveste la ora 15.00 (ora la care incep si vizitele), si nu la ora 17.00. Olanda este o tara in care oamenii muncesc enorm de mult. Realizarile lor arata acest lucru. Munca ocupa un rol deosebit in viata olandezilor, cei mai inalti oameni din lume, alaturi de casa, masina si vacante.
Scurt istoric
Sub sceptrul lui Carol al V-lea, imparat al Sfantului Imperiu Roman si rege al Spaniei, regiunea face parte din cele 17 provincii ale Tarilor de Jos, care includeau si Belgia actuala. Dupa ce si-a obtinut independenta fata de Spania, in 1648, Olanda a devenit o mare putere maritima si economica in secolul al XVII-lea. Aceasta perioada, in timpul careia Olanda si-a creat colonii si dependente in lume, este cunoscuta ca si -secolul de aur-. Dupa ce a fost integrata in Imperiul Francez de Napoleon, un regat olandez a fost creat impreuna cu Belgia si Luxemburg, in 1815. Belgienii au devenit independenti incepand cu 1830, ca si luxemburghezii.
Politica Olandei
Incepand cu anul 1815, Olanda a devenit monarhie constitutionala, dupa ce, intre 1581 si 1806, a fost o republica. Din 1980, Olanda este reprezentata de regina Beatrix, succesoarea reginei Juliana. Teoretic, regina numeste membrii guvernului. Practic insa, odata cunoscute rezultatele alegerilor parlamentare, guvernul de coalitie este format (aceasta etapa poate dura cateva luni), urmand ca acesta sa fie recunoscut de regina. Parlamentul este constituit din doua Camere. Alegerile membrilor celei de-a doua Camere (Tweede Kamer) sunt repetate la fiecare patru ani. Senatul, prima Camera (Eerste Kamer), are o importanta mai mica. Cele doua Camere formeaza ansamblul Statele Generale (Staten Generaal).
Institutiile din Tarile de Jos
Monarhia constitutionala cu regim parlamentar
Regina este seful statului olandez, suverana peste cele trei teritorii: Tarile de Jos, Antilele Olandeze si Aruba. In fiecare dintre insulele care formeaza Antilele Olandeze exista un guvernator, reprezentant al reginei. Consiliul de ministri olandez este completat de ministri plenipotentiari si reprezinta Consiliul Regatului. Functia sa este de a elabora legislatia, ulterior aprobata de guvern, in colaborare cu parlamentul. Relatiile administrative intre Tarile de Jos, Antilele olandeze si Aruba sunt coordonate prin Statutul regatului, promulgat in 1954, care ofera drepturi egale celor trei parteneri.
In Olanda, Constitutia stabileste principiile fundamentale privind monarhia, democratia reprezentativa, statul de drept si statul unitar descentralizat. Guvernul este constituit prin ordinul reginei, aprobat de ministri. Monarhia olandeza este constitutionala datorita faptului ca tocmai Constitutia este aceea care fixeaza puterile suveranului mostenitor si ale celorlalte institutii ale statului. Regina nu are responsabilitati politice. Dintre atributiile suveranei, cea mai importanta este deschiderea oficiala a lucrarilor parlamentare, cu Discursul Tronului, programul de guvernare pentru anul urmator. Acest eveniment are loc a treia zi de marti din luna septembrie, zi numita si Prinsjestag (ziua printului).
Regina joaca un rol important in formarea guvernului, ea fiind aceea care, dupa alegerile legislative, se consulta cu liderii grupurilor parlamentare, cu presedintii celor doua Camere ale parlamentului si cu presedintele Consiliului de Stat, ulterior numind viitoarea componenta. Astfel, ea va numi si un formator, cu atributiunile unui premier, ministrii urmand a fi pusi in functii printr-un decret regal.
Consiliul de ministri
Cei 16 ministri reuniti in cadrul Consiliului sunt prezidati de premier si asigura administratia tarii, formularea legislatiei si punerea ei in aplicare, controlul provinciilor si al comunelor, gestiunea relatiilor externe. Unii dintre membrii Consiliului sunt asistati de secretari de stat, care formeaza un cabinet.
Consiliul de Stat
Creat in 1531, de catre Charles al V-lea, Consiliul de Stat este cea mai veche institutie publica din Tarile de Jos si si-a pastrat, pana in prezent, functia de organ suprem consultativ al guvernului. Executivul trebuie sa consulte Consiliul de Stat inaintea adoptarii proiectelor de legi sau de administratie publica, dar si pentru toate conventiile supuse aprobarii parlamentului. Prezidat de regina, Consiliul de Stat este format dintr-un vicepresedinte, 28 de consilieri si 50 de membri -in serviciu extraordinar-. Consilierii sunt numiti de regina, la propunerea ministrului justitiei si de externe si trebuie sa se retraga la varsta de 70 de ani. In cazuri speciale, precum vacantele regale sau dupa decesul unui suveran, Consiliul de Stat preia atributiile Tronului si tot el reprezinta instanta suprema in materie de drept administrativ.
Curtea de Conturi
Acesta institutie controleaza gestiunea finantelor statului. Este constituita din trei membri, numiti pe viata. Raportul anual efectuat de catre Curtea de Conturi este prezentat guvernului si parlamentului, fiind apoi publicat.
Mediatorul national
Functia de mediator national a fost infiintata in anul 1982. Oricare cetatean se poate adresa mediatorului, numit de Camera reprezentantilor, pentru un mandat de sase ani. Acesta se ocupa de anchetarea problemelor sociale, actionand independent de celelalte institutii, fiind responsabil doar in fata Camerei reprezentantilor.
Parlamentul
Oricare cetatean olandez, dupa ce a implinit varsta de 18 ani, are drept de vot, dar poate sa si candideze pentru un fotoliu parlamentar. Denumit -Statele Generale-, din motive istorice, parlamentul olandez este alcatuit din doua Camere. Senatul are 75 de membri, alesi in urma voturilor reprezentantilor provinciilor. Camera reprezentantilor este formata din 150 de deputati, alesi prin vot direct. Parlamentul olandez detine puterea legislativa, alaturi de guvern. Deciziile sunt adoptate prin majoritate de voturi, insa trebuie acceptate si de executiv, care detine si puterea de a dizolva Camera inferioara a parlamentului.
Controlul parlamentar
Cele doua Camere ale parlamentului dispun de patru instrumente de control al executivului. Puterea bugetara le da dreptul de a stabili, de comun acord cu guvernul, bugetul statului. Dreptul de interpelare ofera deputatilor posibilitatea de a solicita ministrilor deschiderea unor dezbateri care nu se afla pe ordinea de zi a intrunirilor. Parlamentarii mai beneficiaza si de dreptul de a pune intrebari ministrilor sau secretarilor de stat, acestia fiind obligati sa raspunda. Parlamentul dispune si de dreptul de ancheta, independent de guvern. In general, ancheta este incredintata unei comisii parlamentare special constituita.
Drepturile membrilor Statelor Generale sunt inviolabile.
Niveluri administrative
Olanda este structurata pe trei niveluri administrative: statul, provincia si comuna. Statul se ocupa cu problemele de interes national, in timp ce provinciile si comunele reprezinta fiecare cate o administratie descentralizata. Tarile de Jos sunt divizate in 12 provincii, responsabile, in particular, de chestiuni legate de mediul inconjurator, de amenajari teritoriale, de aprovizionarea cu energie, de probleme sociale, de sport si cultura. Fiecare provincie este condusa de un comisar al reginei, numit pe o perioada de sase ani, alaturi de un deputat, ales de catre locuitorii regiunii, pentru patru ani.
Cele 483 de comune isi exercita responsabilitatile in domeniul logistic, al infrastructurii, gestiunii apelor, scolilor publice, sanatatii si culturii. Fiecare municipalitate este condusa de un primar, numit de guvern, si de un consiliu municipal, format din membri alesi o data la patru ani.
Watering este un alt organism de drept public, cu aceleasi responsabilitati ca ale statului, provinciei si comunei. Totusi, este una dintre cele mai vechi forme de administratie democratica ale tarii, care vizeaza, in principal, administratia si controlul apelor. Dat fiind ca Olanda este pozitionata la o altitudine sub nivelul marii si este inconjurata de ape, un astfel de organism este absolut necesar. Watering se ocupa de construirea digurilor, barajelor si ecluzelor, de reglarea nivelurilor cursurilor de apa, dar si de calitatea apei. Reprezentantii Wateringurilor sunt alesi de proprietarii terenurilor din fiecare regiune, iar presedintii acestor organisme sunt numiti de guvern.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
