Parcă am mai trăit aşa ceva iarna trecută, cand neînţelegerilor dintre Rusia şi Ucraina privind preţul de livrare a gazelor naturale a lăsat fără combustibil multe state ale UE, determinand ulterior Bruxelles-ul să gandească o nouă strategie energetică. Povestea parcă s-ar repeta acum tot cu Moscova în rol principal, dar în compania Belarusului de această dată. Şi nu este vorba de gaze, ci de petrol. În rest, scenariul rămane neschimbat în părţile lui esenţiale.
După ce cu două minute înainte ca 2007 să-şi intre în atribuţiuni, Rusia şi Belarus reuşeau, la capătul a mai multor săptămani de ameninţări şi avertismente, să încheie un acord referitor la tariful de livrare a gazelor naturale, autorităţile de la Minsk au decis să-şi recupereze pierderile pe seama petrolului rusesc. În conflict au deja de suferit Germania şi Polonia, care nu mai primesc, din noaptea de duminică spre luni, ţiţei prin conducta Drujba, care tranzitează teritoriul belarus. Reacţia pieţei mondiale a fost promptă, preţul barilului de petrol crescand cu 1,6 procente la bursa din New York. E adevărat, această majorare a avut şi altă cauză: zvonurile, tot mai insistente în pofida deziminţirilor oficiale, privind iminenţa unui atac israelian asupra instalaţiilor nucleare ale Iranului, un important exportator de -aur negru-, membru OPEC.
Sistem de garanţii
În Europa, Germania, care a preluat la 1 ianuarie 2007 preşedinţia semestrială a UE şi care a făcut din reglementarea dialogului energetic cu Moscova una din priorităţile sale, a evitat să dramatizeze lucrurile, dar a cerut explicaţii. Atat din partea Moscovei, cat şi din partea autorităţilor de la Minsk. În plus, Ministerul german de Externe a anunţat că autorităţile de la Berlin doresc ca viitorul acord Rusia – UE să prevadă un sistem clar de garanţii vizand livrările de resurse energetice din Rusia. Şi uite aşa, jocul periculos lansat de preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko face şi jocurile europenilor, în defavoarea Rusiei. Este însă puţin probabil ca acest -ajutor- venit de unde nimeni nu s-ar fi aşteptat şi nu ar fi dorit, din partea unui stat catalogat ultima dictatură a Europă, o adevărată pată pe obrazul Bătranului continent, poziţia Celor 27 se va schimba în raporturile cu Minsk.
O acţiune planificată
Moscova pare însă că a învăţat ceva în ultimul timp. Surse oficiale au declarat că, pentru soluţionarea tuturor neînţelegerilor, se va adresa justiţiei internaţionale. În plus, Rusia a acuzat Belarus că sustrage ilegal petrol din oleductul Drujba, operaţiune considerată dinainte planificată pentru discreditarea Moscovei în ochii opiniei publice internaţionale. -Pe acest fundal, compania Transneft a dispus sistarea livrărilor de petrol prin conducta Drujba spre Polonia şi Germania-, a explicat preşedintele societăţii, Semion Vainştok. Cateva ore mai tarziu, agenţiile ruse de presă au anuţat că o delegaţie a guvernului belarus a plecat precipitat spre Moscova pentru negocieri privind petrolul. -Misiunea este condusă de prim vicepremierul Vladimir Naidunov-, preciza un comunicat al Ministerului rus de Extene. Dar, vorba aceea, cand doi se ceartă, al treilea caştigă. Ucraina, al cărei teritoriu este traversat de alte conducte de transport spre Europa a petrolului şi gazelor naturale ruseşti, s-a declarat dispusă să mărească tranzitul de ţiţei rusesc. Aseară, nimeni nu ştia care va fi deznădămantul acestui noi război energetic. Un lucru este cert: 2007 debutează pentru Rusia sub auspicii nu foarte plăcute.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
