Planul referitor la perspectivele bugetare in perioada 2007-2013 prezentat la Bruxelles, in cadrul sedintei Comisiei Europene, a dat nastere unui adevarat scandal. Cea mai afectata de propunerile comisarilor pare sa fie Marea Britanie, singura membra a Uniunii care beneficiaza de o reducere de 4,6 miliarde de euro, anual, la achitarea contributiilor fata de bugetul european. Bruxellesul considera ca actualul sistem de impozitare necesita modificari substantiale, astfel incat contribuabililor care depasesc valoarea taxelor cu peste 0,35 procente din PIB sa li se poata returna doua treimi din suma, dupa efectuarea bilantului anual, cu conditia ca totalul restituit sa nu depaseasca 7,5 miliarde de euro. Britanicii vor fi astfel prejudiciati, micsorandu-li-se astfel la jumatate suma reducerilor de care beneficiau, in favoarea Germaniei, Suediei si Olandei, dar, in special, a celor 10 noi membre. Oricum, presedintele Comisiei, Romano Prodi, crede ca Uniunea Europeana trebuie sa stranga mult cureaua pentru a putea face fata provocarilor economice din anii urmatori, cu atat mai mult cu cat duce in spate povara nou-venitelor, state relativ sarace, care necesita ajutor financiar substantial.
Reactia oficialitatilor britanice la propunerea Comisiei a fost vehementa, considerand nedrept si chiar -ridicol- gestul reprezentantilor europeni. Cu toate acestea, comisarii vad aceasta decizie drept o solutie de compromis. Comisarul european Michaele Schreyer si-a justificat hotararea ca o -punte de legatura intre cei care nu doresc schimbarea si cei care au solicitat anularea facilitatilor acordate Marii Britanii-. Totusi, controversele nu fac decat sa inrautateasca imaginea premierului Tony Blair, care a promis deja ca va apara drepturile castigate, in 1984, de renumitul om politic Margaret Thatcher.
Si problema britanicilor este doar o mica parte din planul privind perspectivele financiare intre anii 2007-2013. Aceasta pentru ca Bruxellesul are de infruntat nu doar Regatul Unit, dar si -mai-marii- economiei europene, care vor trebui sa scoata mai mult din buzunare pentru vistieria Uniunii. In acest context, se pare ca negocierile pentru banii Europei vor fi mult mai tensionate si mai prelungite decat acelea referitoare la Constitutie. Ramane de vazut insa care va fi reactia alegatorilor din statele membre, dat fiind ca li se va cere sa se prezinte la urne pentru referendumurile organizate in vederea ratificarii legii fundamentale a UE.
Franta este tara care si-a anuntat cel mai recent intentia de a organiza un plebiscit, in cea de a doua jumatate a anului 2005. Adoptata in iunie, Constitutia Europeana trebuie acceptata de catre toti cei 25, dintre care unii apeleaza la votul parlamentar, iar altii la sufragiile electoratului. Printre cei care si-au exprimat intentia de a organiza referendumuri se mai numara Belgia, Marea Britanie, Danemarca, Irlanda, Portugalia, Spania si, nu in ultimul rand, Olanda, care va da si startul, in luna septembrie a acestui an, fiind acum detinatoarea presedintiei rotative a Uniunii.
Pe langa toate, mai nou, Dublinul insista sa i se aprobe solicitarea referitoare la acceptarea limbii irlandeze ca limba oficiala a Uniunii Europene. Nimic iesit din comun, daca se ia in considerare si scandalul spaniol legat de transformarea in limba oficiala a catalanei. Oricum, daca UE va accepta solicitarile tarilor membre in acest sens, atunci spatiul european va dispune de 21 de limbi oficiale.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
