Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) au audiat săptămâna trecută, alţi oficiali români, care ar putea fi implicaţi în dosarul privatizărilor strategice. Astfel, la Parchetul general s-au prezentat vicepreşedintele UDMR, Gabor Kerekes, Roxana Iacob, fosta şefă de cabinet a lui Codruţ Şereş, Mihai Cătuneanu şeful Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), Alexe Alexandru, director general al OPSPI, Milica Dumitrescu, reprezentantul grupului Jeta, precum şi Liviu Luca, liderul sindicatului de la Petrom.
Potrivit procurorilor, numele lui Kerekes apare la capitolul privind implicarea ministrului UDMR al comunicaţiilor, Zsolt Nagy, în reţeaua de spionaj a lui Stamen Stanchev. Astfel, în rezoluţia anchetatorilor, apare că în data de 28 august 2006, Stamen Stanchev îi spunea lui Gabor Kerekes să verifice -dacă telefoanele sale sunt puse sub observaţie în România-. În această discuţie, Stanchev spune clar că această datorie îi aparţine lui Schumi (n.r.-în nota procurorilor, asa este numit ministrul Nagy). În documentul DIICOT se mai arată că Stanchev avea convingerea că dacă el şi ceilalţi membri ai grupului folosesc cartele telefonice de Austria sau Anglia nu pot fi interceptaţi de autorităţile române. Următoarea pe lista audiaţilor este Roxana Iacob, fosta şefă de cabinet a lui Codruţ Şereş. Anchetatorii susţin că ea ar fi fost cea care i-ar fi înmânat lui Stanchev materialul intern al MEC în care se aflau variantele proiectului normativ de vânzare a celor opt procente destinate salariaţilor Petrom.
Cele opt procente de la Petrom, împărţite între Liviu Luca şi Stanchev
Conform documentelor anchetatorilor, toată tranzacţia cu cele opt procente ar fi fost concepută de cei implicaţi, atât în interesul consorţiului străin de consultanţă, cât şi pentru interesele private ale unei grupări interne reprezentate de Liviu Luca, preşedintele PAS Petrom şi al FSLI Petrom. Acesta este contextul în care Stamen Stanchev şi-a consolidat poziţia de liant dintre gruparea reprezentată de liderul sindical, exponenţii Credit Suisse First Boston şi ministrul Ioan Codruţ Şereş. Asupra ministrului, se pare că bulgarul a intervenit sistematic, începând cu luna iunie 2005, pentru susţinerea promovării în Guvernul României a unui act normativ care să avantajeze părţile menţionate (demnitarul fiind determinat şi influenţat să introducă respectivul proiect în şedinţele de guvern din 29 iunie 2005 şi 12 iulie 2005).
Şeful lui Mucea a fost şi el audiat
Alături de ceilaţi martori a fost audiat şi Mihai Cătuneanu, fostul şef al unuia dintre cei arestaţi în dosar, Dorinel Mucea. Cel din urmă a fost demis imediat după ce cazul a devenit public. De asemenea, ca martor s-a prezentat în faţa procurorilor şi Alexandru Alexe, director de privatizare în OPSPI, cel care a semnat alături de Mucea mai multe contracte de privatizare, precum şi cel de vânzare a societăţii Petrom. Informaţiile cu privire la aceste noi audieri au fost făcute publice de către avocaţii lui Vadim Benyatov Don, în contextul în care aceştia pledau vineri seară, pentru o cerere de revocare a mandatului de arestare preventivă a clientului lor.
Astăzi se judecă prelungirea mandatelor de arestare
Procurorii instanţei supreme au făcut deja o cerere privind prelungirea mandatelor de arestare pentru cei patru acuzaţi în dosarul privatizărilor. Această petiţie se va discuta astăzi, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, instanţă competentă să judece acest dosar, după ce fostul ministru al economiei, Codruţ Şereş, a fost pus sub învinuire. Procurorii îşi bazează cererea de prelungire a mandatelor de arestare preventivă pe declaraţiile membrilor din reţeaua condusă de Stamen Stanchev, analizarea informaţiilor din computerele acestora, precum şi pe mărturiile unor persoane. În baza acestor noi probe, procurorii au mai formulat un cap de acuzare pentru Benyatov, anume de subminarea economiei naţionale. Însă în ceea ce-i priveşte pe ceilaţi inculpaţi, deocamdată, consultantul economic internaţional Stanchev este în continuare acuzat doar de spionaj, iar cei doi oficiali români arestaţi sunt acuzaţi de trădare prin transmitere de secrete ce aduc atingere siguranţei naţionale.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info

















