Prima sesiune a membrilor noului Parlament European s-a deschis, ieri, intr-o varianta extinsa a forului legislativ, totalul de 732 de europarlamentari alesi incluzandu-i si pe reprezentantii celor 10 noi state membre. Evenimentul este cu atat mai important cu cat, in cadrul primei intruniri, de patru zile, parlamentarii europeni si-au desemnat viitorii lideri, in persoana socialistului spaniol Joseph Borrell (foto 1), ca presedinte al legislativului, si a fostului premier portughez, Jose Miguel Durao Barroso, in functia de sef al Comisiei Europene. Noul Parlament va reprezenta 450 milioane de cetateni din teritoriul UE, insa prezenta extrem de scazuta a electoratului la alegerile europene, de la jumatatea lunii iunie, denota apatia populatiei in legatura cu legislativul european.
In ajunul sesiunii istorice a reprezentantilor celor 25, analistii erau de parere ca, datorita numarului mare de politicieni eurosceptici, ocupanti ai fotoliilor de deputati in Parlament, sunt de asteptat confruntari politice majore. Cursa pentru functia de presedinte al legislativului a fost disputata intre politicianul spaniol Joseph Borrell, favoritul numarul unu, si fostul disident polonez Bronislaw Geremek. In cazul conducerii Comisiei, situatia a fost mult mai simpla, Barroso fiind singurul candidat numit pentru cea mai inalta functie.
Sedinta a fost deschisa de catre socialistul italian Giovanni Berlinguer, care, salutand prezenta celor 10 nou-veniti, a afirmat ca -limitele Europei au fost anulate, iar activitatile UE se vor extinde-.
-Va doresc mult succes pe timpul mandatului-, i-a urat Berlinguer noului presedinte al Parlamentului Uniunii Europene. Obtinand 388 de voturi, Borrell l-a surclasat pe principalul sau contracandidat, liberalul polonez Bronislaw Geremek, care nu a reusit sa stranga decat 208 sufragii.
Noul lider, in varsta de 57 de ani, originar din provincia spaniola Cataluna, care a beneficiat de sprijinul oficial al grupului socialist si al Partidului Popular European, nu a obtinut insa toate voturile conservatorilor. Contracandidatul sau, Bronislaw Geremek, sprijint de 88 de deputati liberali si de centru si de cei 42 de ecologisti, a castigat inca 78 de voturi pe langa sufragiile deja sigure. Doar 700 din cei 732 de eurodeputati au luat parte la scrutin, in cadrul caruia au existat si 53 de voturi nule sau in alb.
Inainte de a fi ales, Borrell a subliniat importanta ratificarii proiectului viitoarei Constitutii, promitand in acelasi timp ca va clarifica statutul deputatilor europeni, destul de fragil in prezent, datorita lipsei de armonizare a remuneratiilor si beneficiilor ce li se cuvin, chestiuni pe care predecesorul sau, Pat Cox, a incercat sa le solutioneze, insa fara succes.
Din culise
Desemnarea noului presedinte presupunea votul majoritatii parlamentarilor si, in general, sufragiul rezultat din negocierile intre marile grupari politice. Crestin-democratii, grupul cu cea mai mare reprezentare, au ajuns la o intelegere cu socialistii, astfel incat socialistul spaniol Josep Borrell sa obtina sprijinul crestin-democratilor pentru viitorul mandat, de doi ani si jumatate. In schimb, Borrell va trebui sa sustina candidatura liderului crestin-democrat, parlamentarul european Hans-Gert Poettering, pentru cea de a doua jumatate a mandatului de presedinte.
Cu toate acestea, Josep Borrell neavand experienta parlamentara europeana si nici charisma rivalului sau Bronislaw Geremek nu parea alegerea ideala pentru toti reprezentantii. Balanta se inclina astfel mai mult in favoarea polonezului, un istoric specializat pe studiul saraciei in evul mediu si fost dizident, membru al sindicatului Solidaritatea, ocupant al fotoliului de ministru de externe dupa caderea comunismului.
Un alt post-cheie era, inaintea evenimentului de ieri, acela de presedinte al Comisiei Europene, si acesta rezultat in urma unor negocieri din umbra, de aceasta data insa intre liderii statelor membre ale UE. Dupa dezbateri aprinse, s-a ajuns la un acord privind numirea fostului premier al Portugaliei, Durao Barroso. Dar pentru el greul abia incepe, trebuind sa hotarasca cine va ocupa functiile executive in UE. Germania si Franta au cerut deja principalele portofolii, iar Barroso va fi nevoit sa se foloseasca de toate mijloacele diplomatice pentru a arata ca nu se afla la mana tarilor mari din Uniunea Europeana. Oricum, solicitarile venite din partea Parisului si a Berlinului privind crearea unei pozitii economice si industriale de varf, un fel de vicepresedinte al Comisiei cu atributiuni de supercomisar economic, par sa nu fie nici pe placul comisarului bugetar, Michaele Schreyer.
Marul discordiei
Comisarul european pentru buget, Michaele Schreyer, a atacat ideea numirii unui -supercomisar- pentru a conduce afacerile economice si industriale in viitoarea Comisie, potrivit editiei germane a cotidianului -Financial Time-. Pe de alta parte, Schreyer s-a gandit ca ar fi foarte bine daca s-ar lucra in grupuri, intr-o Comisie care va creste la 25 de membri cu drept de vot, incepand cu data de 1 noiembrie. Dar decizia finala trebuie adusa in fata intregii Comisii, pentru a pastra principiul colegialitatii, potrivit afirmatiilor lui Schreyer. Cancelarul german Gerhard Schroder a facut presiuni pentru ca Gunter Verheugen, actualul comisar responsabil cu extinderea, sa preia acest post inalt. Gurile rele spun chiar ca Germania si Franta ar fi sustinut candidatura lui Jose Manuel Durao Barroso pentru presedintia Comisiei, in schimbul a doua posturi economice de top, anume cea de -supercomisar- si aceea de -comisar pentru concurenta-.
Controverse
Principala formatiune politica a Parlamentului European, Partidul Popular European (PPE), care dispune de 268 de mandate, a incheiat cu grupul socialistilor europeni (PSE), al doilea ca marime, cu 200 de mandate, -un acord tehnic- pentru partajarea presedintiei in cadrul noii legislaturi. Totusi, ecologistii, detinatorii a 42 de mandate, liberalii si politicienii de centru, reprezentati prin 88 de mandate, au criticat acest acord intre principalele formatiuni din parlament, numite de ei -elefanti-.
Maine, Durao Barroso va trebui sa apara in fata parlamentului in vederea prezentarii unui discurs, inainte de aprobarea sa ca succesor al italianului Romano Prodi la conducerea Comisiei, mana dreapta a puterii europene.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
