Incheierea capitolului 14 de negociere cu Uniunea Europeana – -Energie- ne poate duce cu gandul ca cel putin din punct de vedere al sistemului energetic national putem sta linistiti. Nimic mai fals… Putem spune ca pentru energetica romaneasca greul d-abia acum incepe. Cel putin asa rezulta dintr-o analiza efectuata de Centrul pentru Economia Industriei si Serviciilor. Dupa cum bine se stie, principala problema pe care autoritatile trebuie sa o rezolve in perspectiva aderarii la UE, si nu numai, este modernizarea si retehnologizarea echipamentelor din sector. Dar, potrivit specialistilor, aprecierea necesarului de capital pentru retehnologizare este dificila. Nivelul investitiilor depinde de intensitatea energetica, de costurile diferitelor tehnologii, de infrastructura aferenta si de structura viitoare a sistemului energetic. In acest sens, specialistii de la International Institute for Applied Systems Analysis (IIASA) si World Energy Council (WEC) au elaborat o serie de scenarii prin care estimeaza necesarul de investitii in sectorul energetic (pornind de la asigurarea resurselor pana la productie). Astfel, in cazul tarilor in tranzitie, influxul de capital in domeniul energetic ar trebui sa se situeze, in urmatorii 20 de ani, la 7- 9% din PIB (fata de o medie globala de 1,5-1,9%).
In 2007, piata va fi complet liberalizata
De altfel, chiar Ministerul Economiei si Comertului (MEC) a estimat un necesar de investitii de 10,485 milioane dolari pana in anul 2015, dupa cum urmeaza: in perspectiva anilor 2008-2015, pe piata energiei electrice din Romania vor activa mai multi producatori termo si hidro, un producator din surse nucleare, centrale in cogenerare sau care utilizeaza resurse regenerabile, un transportator (aflat in proprietatea statului), distribuitori (societati independente privatizate), furnizori pentru consumatorii eligibili, operatorul pietei (OPCOM), intermediari in tranzactiile angro cu energie electrica. In plus, daca in prezent piata energiei electrice este liberalizata in proportie de 40%, in 2007, gradul de liberalizare a pietei va fi de maximum 100%, deschizand astfel -usa- concurentei totale pe piata energiei din Romania.
Obiectiv ambitios – poluare zero
Specialistii preconizeaza ca, pana in anul 2015, toti consumatorii vor fi eligibili. Si asta in conditiile in care, prin prisma progresului tehnologic in domeniul producerii energiei electrice, expertii romani au formulat doua obiective ambitioase: atingerea unui nivel zero al poluarii atmosferice si reducerea emisiilor de dioxid de carbon. De altfel, numai pentru reducerea gradului de poluare societatea Termoelectrica are, pentru urmatorii ani, un plan de investitii de peste un miliard de euro. In aceste conditii, viitorul carbunelui ca resursa generatoare de electricitate depinde, in mare masura, de dezvoltarea tehnicilor care-l fac mai usor de utilizat (precum gazeificarea) si de posibilitatile de diminuare a impactului asupra mediului prin tehnologii curate de ardere si retinere a bioxidului de carbon. Importanta carbunelui in balanta energetica a Romaniei obliga factorii de decizie sa acorde o atentie speciala noilor tehnologii din domeniu.
Cogenerare si poligenerare
Progresul tehnologic genereaza noi structuri ale sistemelor energetice bazate pe cogenerare si poligenerare. Cogenerarea (producerea simultana a energiei electrice si a celei termice) si poligenerarea (producerea simultana de diverse combinatii de combustibili sintetici, electricitate, energie termica si produse chimice) ofera perspective favorabile din punct de vedere economic, ce faciliteaza dezvoltarea la scara industriala a tehnologiilor de producere a energiei bazate pe gazul de sinteza.
Expertii apreciaza ca, in general, starea capacitatilor de productie a sistemului energetic national, precum gradul ridicat de uzura sau vechimea mare, se poate transforma intr-un avantaj – investitiile ar putea fi directionate catre tehnologiile avansate, si nu spre cele conventionale. Romania ar putea, astfel, realiza un salt tehnologic.
Energia nucleara, de viitor
Proiectiile indicatorilor macroeconomici si obiectivele stabilite anul acesta printr-o strategie guvernamentala stabilesc fundamentele a trei scenarii alternative de dezvoltare a sectorului electroenergetic din Romania in care are loc o reducere a intensitatii energetice primare cu 50%, 40% sau 30 % pana la finele anului 2015.
In ceea ce priveste categoriile de capacitati de productie ce vor contribui la acoperirea cererii de electricitate, se prevede sporirea semnificativa a celor bazate pe sursele nucleare – grupurile 2 si 3 de la Cernavoda. Se estimeaza, de asemenea, punerea in functiune a unor capacitati hidroenergetice noi (500-900 MW), reabilitarea unor unitati termo existente, realizarea de capacitati noi folosind lignit si huila, instalarea de turbine cu ciclu mixt abur-gaz.
Romania foloseste doar 52% din potential
Romania este unul dintre principalii actori de pe piata de energie din sud estul Europei, lucru confirmat inca de anul trecut cand sistemul energetic national a fost conectat la cel european. Potrivit statisticilor, in primele trei luni ale acestui an, productia de energie a Romaniei a insumat 15,5 miliarde kWh, in crestere cu 1,1% fata de perioada corespunzatoare din anul precedent. Energia electrica obtinuta in termocentrale clasice a reprezentat 67% din total productie, fiind in crestere cu 5,4% fata de trimestrul intai 2003. Cu toate acestea, Romania utilizeaza in prezent numai 52% din potentialul sau hidroenergetic, in conditiile in care potentialul tehnic amenajabil este evaluat la 36 miliarde kWh, cu o putere instalata de circa 11.500 MW.
Infrastructura hidroenergetica a tarii insumeaza 121 de centrale hidroenergetice mari, cu puteri instalate peste 4MW si 224 centrale de mica putere. Puterea totala a centralelor hidroelectrice in operare in Romania este de 6.290 MW cu o productie de energie intr-un an hidrologic mediu de 17,3 miliarde kWh.
Romania este una dintre tarile europene cu un important potential hidroenergetic. Raurile, care sunt afluenti ai Dunarii, ofera pe traseul lor conditii favorabile pentru amenajarea de hidrocentrale. Centrala hidroelectrica Portile de Fier I, pusa in functiune in anii 1970-1972, este cea mai mare centrala hidroelectrica din Europa si a produs pana in prezent peste 150 miliarde kWh.
Puncte tari si puncte slabe
Potrivit expertilor, punctele puncte tari ale sistemului energetic national sunt: pregatirea fortei de munca, nivelul tehnologic al centralei nuclear-electrice, structura echilibrata a sistemului pe tipuri de resurse utilizate in capacitati de productie. Ca puncte slabe ar fi nivelul tehnologic redus, gradul de uzura al instalatiilor, genereaza poluare in fiecare faza a ciclului de productie si utilizare (extractia si prelucrarea minereurilor, fabricarea elementelor de combustibil, stocarea combustibilului uzat), dar si nerespectarea reglementarilor de protectie a mediului.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
