Necunoscuti celebri

Mulţi romani afirmă despre locuitorii acestei ţări că au fost întotdeauna -codaşii Europei-. Nici autorii celui mai popular dicţionar occidental – Larousse – nu vorbesc despre romani ca naţiune importantă pentru dezvoltarea civilizaţiei umane. Cu toate acestea, cazurile unor oameni geniali, care au făcut descoperiri remarcabile, cu resurse extrem de limitate, sunt de ordinul miilor. Vă prezentăm mai jos doar caţiva dintre aceştia. Oameni excepţionali, originari din Romania, sau personalităţi mondiale de primă mărime care aparţin acestui neam, dar care, din păcate, nu sunt cunoscuţi.

La Sibiu

Rachetele americane expediate de la Cape Kennedy şi aripile Delta au fost inventate, la Sibiu, încă din 1555. Onest, istoricul Robert Charroux a semnalat acest eveniment, cu toate amănuntele necesare şi cu o firească uimire că -istoria oficială- a -reuşit- să-l neglijeze. Racheta spaţială cu trei etaje de carburant solid (model Cape Kennedy) a fost inventată în 1529 şi trimisă în spaţiu cu succes în 1555, în prezenţa a mii de spectatori, de către Conrad Haas, şeful Depozitului de Artilerie de la Sibiu (1550-1570). Informaţia provine dintr-un vechi manuscris descoperit de profesorul Doru Todericiu în 1961 la Biblioteca Astra din Sibiu. Lista invenţiilor menţionate în manuscris conţinea şi aripioarele de stabilizare având forma literei delta.

Crater selenar numit -Spiru Haret-

Savantul român s-a bucurat de această onoare drept răsplată pentru realizarea unei mari invenţii. A demonstrat că axa mare a elipsei pe care se deplasează Pământul în jurul Soarelui este de o mărime variabilă, creând premisele de bază ale astrofizicii moderne. Zeci de alte personalităţi, adevăratele -vârfuri de talie universală-, au apărut din rândul minorităţilor din România. Un exemplu de prim rang este profesorul Herman Oberth, un sas din Sibiu, considerat -părintele navigaţiei spaţiale-.

Succese necunoscute

Dr. Eugen Pavel de la Institutul de Fizică Atomică din Măgurele a realizat un CD-ROM din sticlă cu o capacitate de stocare de 15.000 de ori mai mare decât a unuia obişnuit. Pe 5 astfel de CD-uri ar putea fi stocată întreaga Bibliotecă a Academiei Române, iar informaţiile ar putea rezista… 5.000 de ani! În noiembrie 1999, invenţia sa a fost premiată cu medalia de aur la Salonul Mondial al Invenţiilor din Bruxelles. Autorul doreşte cu orice preţ producerea de serie în România, dar forurile competente întârzie la nesfârşit formalităţile.

Minţi strălucite

Constantin Pascu a realizat în anul 2000, în premieră mondială, un aparat care purifică aerul în spaţiile de locuit. Distruge bacteriile din aer, reţine praful şi fumul de ţigară, atmosfera devenind -ca pe litoralul marin-. Instalarea acestui aparat costa atunci doar 480.000 de lei. Un an mai târziu, românii au impresionat din nou comunitatea ştiinţifică mondială. La Salonul Invenţiilor de la Geneva, din aprilie 2001, România s-a clasat pe locul întâi în privinţa numărului de premii obţinute şi pe locul doi (după Rusia) ca număr de invenţii prezentate. În premieră mondială, a luat premii pentru toate cele 62 de invenţii prezentate (22 de premii I; 18 premii II; 22 de premii III). Delegaţia română s-a mai întors de la Geneva şi cu 3 premii speciale din partea delegaţiilor altor ţări: un premiu de creativitate, Medalia expoziţiei şi Diploma Salonului pentru contribuţia excepţională în promovarea invenţiilor.

Export de inteligenţă

Exemplele de români care au uimit lumea nu se sfârşesc aici. Profesoara Ştefania Calomfirescu a primit, în ianuarie 2001, medalia de aur a mileniului din partea Universităţii Cambridge, fiind aleasă şi în Consiliul Director al prestigioasei instituţii britanice. Posesoare a două certificate de inovator şi autoare a 8 tratate de neurologie, directoarea Clinicii de Neurologie din Cluj-Napoca este primul medic din lume care a scris un tratat despre edemul cerebral. În plus, medicul român a primit şi medalia de onoare a mileniului din partea Institutului Biografic American. Ştefan Cosmin, Buca Maria Popa şi Mihai Ivănescu au fost nominalizaţi în vara anului 2001 pentru Premiul Nobel de către instituţii din SUA. Primul este student la Economie, iar ceilalţi participă la programe de cercetare în colaborare cu NASA. Cei trei nu sunt nicidecum singurii români ce s-au afirmat în străinătate. Cum exportul de inteligenţă a deve-nit la noi un fel de sport naţional, România a ajuns în prezent pe unul dintre primele locuri în lume în acest domeniu. De exemplu, la vestita firmă Microsoft, a doua limbă vorbită este româna, iar la NASA mulţi dintre specialiştii de prim rang sunt tot români.

Iluştri anonimi

În vârstă de 40 de ani, Nicolae Bălaşa, un inginer mecanic din Dolj, socoteşte mental mai rapid decât calculatorul. Înmulţirile, împărţirile, ecuaţiile de gradul 2, radicalii de ordinul 3 şi 4 sunt pentru el o joacă de copii. Fost inginer la Uzina Mecanică Filiaşi, din 1998, Nicolae Bălaşa este şomer. Ion Scripcaru, strungar şi lăcătuş mecanic din satul Uzunu (jud. Giurgiu) nu găseşte, de 5 ani, 15.000 de dolari pentru a-şi realiza invenţia epocală (până la proba contra-rie): motorul care nu consumă nimic! Acesta ar trebui să funcţioneze pe baza gravitaţiei, fiind în fapt -instalaţie mecanică amplificatoare de putere, capabilă să transforme forţa statică gravitaţională în lucru mecanic-. -S-ar închide toate centralele nucleare-, spune el. Numai că Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci a refuzat să-i breveteze invenţia doar pe baza schiţelor. Este nevoie de o machetă funcţională. Orădeanul Sandu Popescu este primul fizician din lume care a reuşit teleportarea unei particule. Acest eveniment epocal a avut loc pe 4 iulie 1997, în laboratoarele din Bristol (Anglia) ale celebrei firme Hewlett Packard. Pe vremea lui Ceauşescu, Sandu Popescu a reuşit şi el -performanţa- de a fi şomer în România.

Justin Capră

Justin Capră este un inventator celebru în România, din păcate mereu tratat cu indiferenţă de autorităţile statului. Astfel, nu e de mirare că unele dintre invenţiile sale (de miliarde de do-lari) i-au fost pur şi simplu furate de americani. În 1956, la nici 25 de ani, Justin Capră a inventat primul rucsac zburător, un aparat individual de zbor. După 7 ani, în care mulţi -savanţi- l-au tra-tat cu dispreţ pentru că era doar un simplu tehnician, în 1963, americanii Wendell Moore, Cecil Martin şi Robert Cunings au preluat in-venţia din România şi au lansat-o în fabricaţia de serie. În 1958, Justin Capră a realizat prima variantă a rachetonautului, cu care s-a ridicat de la pământ la… Ambasada SUA din Bucureşti. Rezultatul: şi această invenţie a fost furată şi brevetată, în 1962, de acelaşi Wendell Moore, iar inventatorul a fost arestat de Securitate pentru că ar fi dorit să fugă din ţară cu aparatul său. Justin Capră mai este şi realizatorul celui mai mic autoturism din lume, Soleta, care consumă… 0,5l/100 km şi al unei motorete unice în lume, ce funcţionează cu acumulatori (37 kg, 30 km/h, 80 km autonomie cu o încărcare).

Motorul Ruşeţel şi motorul cu apă

Mihai Ruşeţel a inventat motorul cu apă! -Cazul Ruşeţel- este elocvent pentru geniul românesc, dar şi pentru -talentul- cu care ne pierdem valorile. Proiectul a fost depus la OSIM în 1980 şi a fost brevetat în… ianuarie 2001. Până atunci, Securitatea l-a şicanat pentru refuzul de a cesiona invenţia statului, iar în februarie 1990, precaut, el a refuzat angajarea pe postul de consilier tehnic la Mercedes (2.500 DM lunar) pentru a nu pierde, eventual, proprietatea invenţiei. Motorul său se bazează, ca principiu de funcţionare, pe -cazanul Traian Vuia-, invenţie folosită încă la locomotivele electrice pentru încălzirea vagoanelor. Poate fi utilizat în domeniul transporturilor terestre şi navale, în locul turbinelor din termocentrale, şi chiar a centralelor atomo-electrice. În lume, mai există două brevete în domeniu (Japonia şi SUA), dar acestea nu depăşesc nivelul locomotivei cu aburi, necesitând combustibil solid sau lichid.

Licitaţie

-Motorul Ruşeţel- foloseşte drept combustibil doar apa şi are dimensiunile unui motor de Dacie, sursa de energie iniţială fiind o banală baterie de maşină. -Deocamdată am vorbit la Bursa Română de Mărfuri, unde mi s-a spus că pot vinde prin licitaţie prototipul în stadiul actual, pornind de la suma de 50 de milioane de dolari. Cu aceşti bani pot să continui cercetările pentru a-mi aduce motorul la parametrii de putere optimi-, a declarat inventatorul. Recent, Institutul Naţional de Inventică i-a comandat lui Ruşeţel un… -Program pentru conversia motoarelor clasice de la petrol la apă-. Cu acest program, Mihai Ruşeţel ar putea atrage în România, anul acesta, fonduri Phare substanţiale.

Gabriel Munteanu