Hollande, somat să reacționeze după deruta în alegerile municipale

Președintele François Hollande se află, la o zi după înfrângerea socialiștilor în municipale, sub presiunea taberei sale care-i cere să schimbe Guvernul și politica și urma să se adreseze francezilor luni pentru a-și anunța intențiile, relatează AFP. François Hollande va lua cuvântul „fără îndoială la televiziune”, a anunțat luni dimineața un apropiat, ministrul Agriculturii Stéphane Le Foll. După mai puțin de doi ani de când a fost ales, în mai 2012, și cu două luni înainte de alegerile europene – care se anunță la fel de „periculoase” pentru majoritatea politică – președintele francez a suferit, în acest scrutin, o înfrângere „personală”. Alegătorii de stânga l-au abandonat, mulți refugiindu-se în absenteism, fără să-i ierte incapacitatea de a diminua șomajul, așa cum s-a angajat. „Hollande, prins în capcana unei înfrângeri istorice”, titra luni cotidianul Le Monde, Libération constatând că „Președintele este gol” și subliniind că Hollande, care detestă să acționeze sub presiune, nu se va putea „deroba” și „va trebui să-și dezvăluiască intențiile foarte repede”. O serie de voci sonore din tabăra stângii i-au reclamat deja o schimbare de „orientare”. Este necesară „schimbarea direcției” către mai multă „solidaritate” cu cei săraci și „semnalarea partenerilor noștri europeni că politica de austeritate așa cum este aplicată nu mai este suportabilă”, a apreciat deputatul socialist Jean-Christophe Cambadélis. Jean-Vincent Placé, liderul senatorilor ecologiști, a amenințat cu o ruptură a majorității, în contextul în care ecologiștii au doi miniștri, în cazul în care Executivul nu-și schimbă politica. Ecologiștii au obținut primăria Grenoble (est) de la socialiști. „Pactul de responsabilitate” lansat de către François Hollande, care are ca obiectiv să diminueze costurile întreprinderilor în speranța relansării angajărilor, „este de nevotat în starea actuală”, a avertizat luni Placé. Hollande a promis angajarea responsabilității Executivului, în primăvară, în Parlament, asupra acestui pact. Pierzând cel puțin 155 de orașe cu o populație de peste 9.000 de locuitori – unele de stânga de peste 100 de ani -, tabăra socialistă abandonează dreptei statutul de cea mai importantă putere la nivel local. „Alain Juppé, fostul șef al diplomației în mandatul lui Nicolas Sarkozy, a declarat că această „înfrângere usturătoare” a stângii plasează dreapta „în fața responsabilităților pe care le are” în pregătirea, de pe-acum, a „alternanței”. Frontul Național (FN), care era aproape absent la nivel local, a obținut 11 primării, ceea ce i-a permis președintei partidului de extremă dreapta Marine Le Pen să salute „o nouă etapă” în istoria partidului său. Evocată de săptămâni, schimbarea din funcție a premierului pare inevitabilă. Menținerea lui Jean-Marc Ayrault „după această palmă nu poate să fie considerată decât surzenie față de mesajul alegătorilor”, consideră editorialistul Jean-Marcel Bouguereau în cotidianul regional La République des Pyrénées.
Potrivit unui sondaj efectuat de BVA pentru Le Parisien/Aujourd'hui en France, aproape trei sferturi (74%) din francezi nu doresc ca Ayrault să rămână premier. Anturajul lui François Hollande a sugerat duminică seara că președintele a auzit acest mesaj. „Este o înfrângere, nu există tocmeală”, a comentat o sursă. „Alegătorii și-au exprimat așteptarea puternică (…) iar uneori furia”, a comentat ministrul de Interne Manuel Valls, prezentat ca favorit la conducerea următorului Guvern. „Este vorba despre o înfrângere locală și națională pentru stânga și Guvern”, a spus el. François Hollande plătește foarte scump pentru incapacitatea de a diminua, așa cum a promis, șomajul. Numărul persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă a atins în februarie un record de 3,34 milioane.
Altă veste proastă a venit luni, odată cu publicarea deficitului public. În contextul în care obiectivul era ca acesta să scadă la 4,1% din PIB în 2013 (de la 4,9% în 2012), el a atins 4,3%. Guvernul s-a angajat la Bruxelles să coboare deficitul public sub 3% din PIB în 2015. Datoria publică a crescut la 93,5% din PIB (față de 90,6% în 2012), iar investițiile au atins cel mai scăzut nivel.

Olga Dumitrescu