FMI spulberă promisiunile electorale făcute de Ponta. Adio facilități pentru transportatori și reducerea CAS în 2014!

Deși în plan intern premierul Victor Ponta pare să se miște natural și cu un oarecare succes, având în vedere procentele aflate în dreptul său în sondajele de opinie, gargara sa electorală nu este pe placul partenerilor externi ai guvernului, care se uită la fapte și cifre, nu la vorbe, care de altfel sunt specialitatea casei la Palatul Victoria. Intenția anunțată public de premierul Victor Ponta de a acorda facilități transportatorilor la plata accizei pe carburanți a stârnit reacții negative la nivelul FMI, întrucât guvernul de la București nu s-a consultat cu reprezentanții Fondului înainte de a da aceste facilități.
Orice exceptare acordată de la plata accizei suplimentare la carburanți introdusă de la 1 aprilie trebuie compensată prin măsuri "cu impact puternic", astfel încât să nu pună în pericol ținta de deficit bugetar asumată de Guvern, a declarat șeful misiunii FMI în România, Andrea Schaechter.
"Acciza la combustibil este un element important pentru atingerea obiectivelor de deficit bugetar și orice decizie de a acorda excepții pentru transportatori sau pentru camioane de tonaj ridicat ar crea un gol fiscal care ar trebui compensat cu măsuri cu impact puternic, astfel încât deficitul bugetar pentru acest an și pentru următorul să fie atinse", a declarat Schaechter, într-o conferință de presă, prin telefon de la Washington, întrebată despre decizia Guvernului de a acorda transportatorilor o scutire de la majorarea accizei pentru carburanți.
Guvernul și-a asumat în acordul cu FMI încadrarea într-un deficit bugetar de 2,2% din PIB pentru acest an.
România a beneficiat de încrederea piețelor financiare în contextul volatilității înregistrate pe piețele emergente la începutul anului, iar autoritățile nu trebuie să pună în pericol această încredere, a afirmat oficialul FMI.
"Atingerea angajamentelor fiscale este deosebit de importantă într-un climat global în care piețele au acordat României încredere puternică", a spus Schaechter.
Majorarea accizei pentru carburanți, de 7 eurocenți pe litru, a intrat marți în vigoare, având ca efect creșterea cu 0,41 lei/litru a prețului la benzina cu plumb și fără plumb, motorină și petrolul folosit drept combustibil pentru motor (kerosen), potrivit estimărilor Ministerului Finanțelor.

Promisiuni pentru transportatori

Premierul Victor Ponta a declarat recent că transportatorii corecți, care își desfășoară activitatea legal, vor beneficia de o restituire de 4 cenți din cei 7 cenți, sumă care va fi achitată trimestrial și pe baza facturii de achiziționare a carburantului.
El a precizat că actul normativ care va reglementa acest sistem va fi aprobat miercuri de Guvern.
Federația Operatorilor Români de Transport (FORT) a comunicat anterior că recuperarea unei părți din acciza pentru carburanți plătită de transportatori trebuie să se facă într-un mod simplu și eficient, urmărind modelul taxei pe valoarea adăugată (TVA). Transportatorii susțin că prin metoda propusă de ei atât statul, cât și firmele din domeniu pot avea o evidență clară a sumelor care fac obiectul returnării.Augustin Hagiu, consultant în transporturi al Federației Operatorilor Români din Transporturi (FORT), a declarat: "Noi nu spunem 4 din 7, chiar dacă propunerea a apărut așa. Poate fi mai mult. Eventual 7 din 7. Returnarea accizei se practică în multe țări din UE, care au relații cu FMI. Nu văd de ce se bagă FMI în ciorba asta. Cred că FMI ar trebui să vină să facă transport în România și să încerce să fie competitiv în comparație cu transportatori din alte țări". 
Restituirea către transportatori a unei sume din acciza suplimentară introdusă la carburant începând 1 aprilie va genera la bugetul de stat un minus de venituri colectate din accize de 353 milioane lei pentru acest an, conform estimărilor guvernamentale.
Prin bugetul pe acest an, în care a fost inclusă și prognoza de încasări din acciza pe carburant, Guvernul estima că va atrage din accize un total de 22,8 miliarde lei, cu 15% mai mult decât anul trecut.

Fondul nu e de acord nici cu reducerea CAS în 2014

Nici măsura reducerii CAS de la mijlocul anului, promisă de premier, nu este agreată de FMI, care  apreciază că cel mai potrivit moment pentru reducerea CAS ar fi anul viitor, întrucât impactul este semnificativ, arătând că este dispus să negocieze și în vară dacă Guvernul găsește măsuri de compensare în privința deficitului bugetar.
"Este în mod evident un efort foarte important și toate opțiunile și alegerile dificile trebuie realizate cu foarte multă grijă. Am spus întotdeauna că cel mai bun moment ar fi la discuția bugetului pe 2015, dar dacă va apărea mai devreme o reevaluare cu implicarea tuturor părților vizate, și dacă poate fi realizată mai devreme o politică neutră din punct de vedere al impactului asupra deficitului, suntem deschiși la discuții, chiar și din această vară", a afirmat șeful misiunii de evaluare, Andrea Schaechter, într-o conferință de presă, prin telefon de la Washington, întrebată dacă este realist obiectivul de reducere a CAS din acest an.
Oficialul FMI a spus că pentru a putea atinge acest obiectiv Guvernul ar trebui să se uite mai întâi la măsuri de compensare și una dintre zone este lărgirea bazei și reevaluarea excepțiilor acordate actualilor contributori.
"Reducerea contribuțiilor sociale este cu siguranță una dintre direcțiile în care se poate merge, dar cred că este foarte clar, de asemenea, că, dacă vorbim despre o reducere a ratei CAS, spre exemplu cu 5 puncte procentuale, va costa foarte mult, ar reduce substanțial veniturile colectate (…) Trebuie să să se evalueze dacă cei cu venituri mai mari contribuie suficient la sistemul CAS", a mai spus Schaechter.
În urmă cu o săptămână, premierul Victor Ponta a declarat că pierderea la buget rezultată din scăderea CAS cu 5 puncte din iulie, de 2,6 miliarde lei pe un semestru, nu poate fi acoperită decât prin reduceri de cheltuieli, creșteri de taxe și majorarea deficitului, adăugând însă că deficitul nu poate urca și nu vrea să taie cheltuieli.

Poate din 2015

PNL a anunțat marți că va iniția demersurile pentru depunerea moțiunii de cenzură împotriva Guvernului Ponta III dacă până la data de 1 mai Executivul nu va introduce măsurile de reducere a CAS cu cinci puncte procentuale și de eliminare a impozitului pe profitul reinvestit, cu aplicare de la 1 iulie.
?ê?£efa misiunii FMI a insistat însă că o reducere a contribuțiilor ar trebui luată în calcul abia la construcția bugetului pe 2015, întrucât veniturile colectate au impact direct asupra bugetului de pensii și chletuielilor din sănătate.
"Trebuie avut în vedere că măsura ar avea un impact foarte important asupra sistemului de pensii. Nu vrem să punem în pericol pensiile din viitor sau plățile din sistemul de sănătate. Este o reformă foarte serioasă, care trebuie făcută cu grijă, iar bugetul pe 2015 este cel mai potrivit moment pentru această discuție", a spus oficialul FMI.
Schaechter a adăugat că este de acord cu obiectivul Guvernului de a reduce CAS și cu obiectivul din spatele acestei măsuri, adică reducerea poverii fiscale asupra muncii, care este mare, "mai ales pentru cei cu venituri mici".

FMI este îngrijorat că Guvernul ar putea rata obiectivele fiscale din cauza presiunilor electorale

FMI este îngrijorat că Guvernul ar putea relaxa țintele fiscale prin creșterea cheltuielilor și reducerea taxelor în contextul presiunilor electorale, mai ales al alegerilor prezidențiale, în timp ce puternice grupuri de interese ar putea exercita presiuni pentru întârzierea reformelor.
"Riscurile politice la adresa implementării proiectului sunt în creștere. Experții FMI sunt îngrijorați că presiunile electorale, mai ales cele legate de alegerile prezidențiale spre sfârșitul anului , ar putea conduce la decizii pentru reducerea taxelor, creșterea cheltuielilor și relaxarea țintelor fiscale la momentul rectificării bugetare. Va fi dificil, dar critic, ca orice măsuri să fie adoptate astfel încât impactul asupra bugetului să fie neutru", se arată într-un raport pregătit de experții FMI pentru Consiliul Director al instituției.
În baza acestui raport, Consiliul Director al FMI a aprobat, miercuri, prima și a doua evaluare a acordului preventiv încheiat anul trecut cu România, punând la dispoziția statului două tranșe cumulând 436,3 milioane de euro (389,4 milioane DST). Suma totală disponibilă României prin acordul de împrumut a urcat astfel la 654,4 milioane de euro (584,1 milioane DST).
Fondul avertizează în raport că puternice grupuri puternice de interese ar putea încerca să întârzie reformele structurale.
"În plus, odată cu avansul reformelor structurale, grupuri puternice de interese ar putea exercita presiuni pentru a întârzia agenda de reformă. Este necesar un angajament activ continuu la cel mai înalt nivel al implementării programului pentru a rezista acestor presiuni", arată experții FMI.
Raportul FMI a fost finalizat la 11 martie în urma discuțiilor cu autoritățile române încheiate la începutul lunii februarie și a fost pus la dispoziția Consiliului Director al FMI pentru ședința din 26 martie în cadrul căreia au fost aprobate prima și a doua evaluare a acordului preventiv încheiat anul trecut de Fond cu România.
România are în derulare un acord în valoare de 4 miliarde de euro cu FMI și Uniunea Europeană, din care nu intenționează însă să acceseze fonduri. Scopul acordului este de a proteja România de eventuale șocuri pe piețele financiare și de a ajuta la reducerea costurilor de finanțare.

Mihaela Dobrescu