Tender vrea sa faca fuziunea RAFO – Carom fara aprobarile legale

Pe 15 iulie, la sediul RAFO SA Onesti s-a intrunit Adunarea Generala Extraordinara a Actionarilor. Printre hotararile luate in aceasta sedinta s-a numarat si aprobarea de principiu a fuziunii, prin absorbtie, intre RAFO SA, in calitate de -societate absorbanta-, si SC Carom SA Onesti, in calitate de -societate absorbita-. Adunarea Generala Extraordinara a Actionarilor l-a mandatat, in aceeasi sedinta, pe directorul general al RAFO cu ducerea la indeplinire a formalitatilor privind intocmirea si semnarea proiectului de fuziune a celor doua companii.

Fuziunea dintre cele doua companii, de -coada- carora atarna pierderi imense si datorii uriase la bugetul de stat, de ordinul miilor de miliarde, face parte din scenariul pus la punct de Ovidiu Tender, actionar majoritar la Carom, prin intermediul firmei Tender SA Timisoara si Balkan Petroleum Ltd, firma ce patroneaza rafinaria RAFO. Un scenariu care presupune crearea unui asa-numit -Complex de Rafinare si Petrochimie Moldova-, care ar urma sa includa partea de rafinare – RAFO, cea de petrochimie – Carom, asistenta tehnica – Uton Onesti si activitatile specifice, derulate de Solventul Timisoara.

Toata actiunea se petrece sub ochii indulgenti ai institutiilor statului, care au de incasat sume cu multe zerouri de la cele doua companii ce se pregatesc de fuziune, dar si de la celelalte, care fac parte din visul de marire al lui Tender. Tupeul imens de care dau dovada protagonistii fuziunii este demonstrat si de faptul ca acestia nici macar nu s-au obosit sa ceara acordul institutiilor care reprezinta interesul statului in recuperarea creantelor.

Daca in dreptul intereselor Carom putem sa le inregistram lejer pe cele ale lui Ovidiu Tender, e bine de stiut si cine se afla in spatele dorintei imense a actionarilor de la RAFO de a fuziona. Trebuie precizat ca la Balkan Petroleum Ltd Londra, societate care detine acum pachetul majoritar de actiuni de la RAFO, intalnim personaje extrem de familiare pentru Ovidiu Tender, presedinte si director general al acestei -companii- fiind chiar Alexandru Marian Iancu, presedinte, in acelasi timp, al consiliului de administratie al VGB OIL GRUP SA, grup de firme din care face parte si VGB INVEST SA, firma ce detine 50% din BKP Londra. Cum prieteniile vechi nu se uita, este evident faptul ca atat Tender, cat si fratii Iancu isi dau mana cu un scop precis: pierderea in negura timpului a datoriilor la bugetul de stat si a celor comerciale pe care le inregistreaza atat RAFO, cat si Carom. Toata actiunea se petrece sub ochii indulgenti ai institutiilor statului, care au de incasat sume cu multe zerouri de la cele doua companii.

Institutiile statului nu au fost anuntate

Pana la inceputul lunii iulie a.c., Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) a depus in instante cereri de deschidere a procedurii de reorganizare judiciara si faliment la 32 de companii din categoria marilor contribuabili datori vanduti la stat. Pe primul loc se afla RAFO SA Onesti, rafinaria avand peste 7.673 miliarde de lei datorie la bugetul consoliddat al statului. Ulterior, extrem de bizar, instanta a acceptat cererea de reorganizare judiciara depusa de reprezentantii legali ai rafinariei si institutiile statului au ramas cu ochii in soare.

A venit si momentul in care actionarii de la RAFO si-au dat avizul pentru fuziunea cu SC Carom SA, fara ca institutiile statului sa fie macar avizate.

Nici pe 22 iulie, adica la cinci zile de la momentul consumarii adunarii generale de la Onesti, la sediul Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) nu a fost inregistrata nici o solicitare din partea actionarului majoritar al Carom SA, societatea Tender SA, prin care sa se solicite acordul in vederea fuzionarii cu RAFO (vezi facsimil). Asta, desi in contractul de privatizare al Carom sta scris, negru pe alb, ca -pentru o perioada de cinci ani de la semnarea contractului (n.r. – pana pe 21 februarie 2008), noul actionar majoritar nu poate sa decida sau sa faca demersuri pentru dizolvarea voluntara, divizarea, fuziunea sau lichidarea societatii, fara acordul prealabil scris al vanzatorului-.

Nici principalii creditori ai RAFO, printre care se numara si Directia Generala a Finantelor Publice Bacau, nu au fost notificati in legatura cu existenta unui program de fuziune. De asemenea, dupa cum afirma directorul DGFP Bacau, Petre Haineala, nu exista nici un document care sa ateste acordul institutiei pe care acesta o conduce pentru fuziunea celor doua companii.