Senatorii juristi gasesc motive sa tot amine ANI

Comisia Juridică a Senatului a amanat din nou dezbaterile pe textul legii privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI). Deşi preşedintele Traian Băsescu i-a strans cu uşa pe parlamentari să adopte controversata lege, ba chiar a zis că îi cheamă la consultări la Cotroceni, senatorii-jurişti ignoră şi avertismentele oficialilor europeni: vor negocieri, ba mai mult, s-au trezit că vor şi o super-analiză comparativă a sistemelor de integritate din spaţiul UE.

Timp de două ore, reprezentanţii fiecărei formaţiuni politice şi-au exprimat punctul de vedere cu privire la iniţiativa legislativă. La iniţiativa senatorului PNL Norica Nicolai , comisia a decis ca pană joi să fie redactat un document de legislaţie comparată, cu exemple din ţări europene precum Franţa şi Irlanda, care au un astfel de sistem de control al averilor demnitarilor şi al declaraţiilor de avere. Norica Nicolai a cerut o documentare suplimentară privind controlul averilor în statele UE, pentru ca şi Romania să aibă -o lege europeană-, şi nu una -ambiguă, cu interpretări de constituţionalitate-. Senatorul liberal a criticat faptul că -inspectorul de integritate-, potrivit legii ANI, nu are un statut juridic clar formulat şi nu există o formă de control a activităţii acestuia.

Negocieri

Senatorul PNL Teodor Meleşcanu a declarat că există posibilitatea negocierii în cadrul Comisiei, pentru a se ajunge la o formă a legii care să fie eficientă.

-Va trebui să negociem, pentru că va fi nevoie de o majoritate cat mai largă, iar interesul tuturor este acela de a face o lege bună-, a spus Meleşcanu, care a mai arătat că este necesar ca ANI -să aibă posibilitatea de a acţiona-, în sensul că, după sancţiunea disciplinară dată de ANI, să existe posibilitatea trimiterii dosarului la DNA. Teodor Meleşcanu a adăugat că se vor lua în calcul şi alte proiecte de lege care se referă la controlul declaraţiilor de avere, inclusiv cel al PSD, privind înfiinţarea Consiliului Naţional de Integritate, pentru ca toate formaţiunile să fie mulţumite de conţinutul legii.

UDMR o vrea pe ANI mai -forţoasă-

Deşi a fost unul dintre adversarii constanţi ai ministrului Monica Macovei, UDMR nu a mai trantit, nici măcar la nivel declarativ, legea ANI. Preşedintele Comisiei Juridice, senatorul UDMR Peter Eckstein Kovacs, a declarat la finalul şedinţei de ieri că formaţiunea pe care o reprezintă -sprijină adoptarea acestei legi-. Singura remarcă a reprezentantului UDMR la adresa agenţiei a fost că ANI nu are -puterea de a lua măsuri concrete-, dincolo de sancţiunea disciplinară.

PSD şi PRM răman contra

PSD a atacat dur atat proiectul ANI, cat şi pe iniţiatorul său, Monica Macovei. Senatorul social-democrat Şerban Nicolae a criticat faptul că ministrul justiţiei nu s-a prezentat în faţa Comisiei juridice pentru a-şi susţine proiectul de lege şi a promis că -o vom ajuta noi, cu prilejul unei moţiuni simple, să vină în faţa parlamentului-. Şerban Nicolae a criticat şi -ambiţia personală- a ministrului Monica Macovei, -fără justificare şi total neproductivă-, de a ţine pe loc legea PSD privind controlul declaraţiilor de avere din 2004. Senatorul PSD a adăugat că înfiinţarea unei agenţii de tipul ANI a fost un angajament al guvernului condus de Adrian Năstase, şi nu o cerinţă a Uniunii Europene.

Senatorul-jurist PSD Antonie Iorgovan a arătat şi el că există două variante de încadrare, din punct de vedere jurisdicţional, a agenţiei, care trebuie creată fie ca o autoritate sub controlul parlamentului, fie ca o structură guvernamentală. El a precizat că, pentru a stabili atribuţiile acestei autorităţi, este necesară stabilirea clară a rolului şi a competenţelor acesteia.

Nici PRM nu şi-a exprimat sprijinul pentru legea ANI, care nu este de acord cu faptul că legea îi are în vizor numai pe funcţionarii publici şi îi omite pe cei din grupurile de interese, care se îmbogăţesc din contracte ilegale.

MJ, mulţumit de amanare

Reprezentantul Ministerului Justiţiei, Katalin Kibedi, s-a declarat mulţumită de faptul că senatorii din Comisia juridică doresc să se discute pe acest proiect de lege. Katalin Kibedi a arătat că MJ nu este mulţumit de forma în care proiectul de lege a ieşit de la Camera Deputaţilor, pentru că va fi greu de pus în practică, din punct de vedere constituţional.