Romania se poate lauda in aceasta perioada cu o rezerva valutara consistenta, care a atins 8.615,7 milioane de euro. Valoarea aurului si valutei stranse de Banca Nationala a Romaniei (BNR) paleste insa in fata celor aproape cinci miliarde de dolari, atat cat reprezinta creantele pe care Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) trebuie sa le recupereze de la diversi datornici. Realismul ne obliga sa aratam ca o mare parte din acesti bani nu va mai intra niciodata in buzunarul statului, caci chiar autoritatile recunosc ca nu e cu putinta. Totodata, cele cinci miliarde de dolari se vor subtia simtitor in perioada urmatoare, dar nu pentru ca s-ar plati o parte din bani, ci pentru ca anumiti debitori, datornici la stat, vor beneficia de anularea datoriilor acumulate in timp.
Portofoliul institutiei, captusit cu mari debitori
O data cu infiintarea AVAS, prin comasarea Agentiei pentru Valorificarea Activelor Bancare (AVAB) cu Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului (APAPS), peste 72.000 de debitori au fost trecuti in -condicuta-, in speranta ca statul va reusi sa le ia banii. 115.289 miliarde de lei, adica peste 4,8 miliarde de dolari, ar trebui sa recupereze AVAS de la toti cei care, in timp, au acumulat datorii cu ghiotura. Cea mai mare parte a acestora, respectiv 2,6 miliarde de dolari, reprezinta creante bancare, iar alte 755 milioane de dolari provin din executarea garantiilor de stat. Nici creantele fiscale nu sunt deloc de neglijat, acestea ridicandu-se la 713 milioane de dolari, ceva mai putin, insa tot o valoare ridicata, respectiv 507 milioane de dolari, reprezentand creantele aferente fostei Companii Nationale a Petrolului. De parca nu era de ajuns, la acestea se adauga si alte 229 milioane de dolari, atat cat sunt creantele comerciale pe care AVAS le are in -parohie- si trebuie sa le recupereze.
Cum si cat se mai poate recupera
Potrivit unui raport al institutiei, pe primele sase luni ale acestui an, AVAS a comunicat 1.533 de titluri executorii asupra creantelor fiscale, in valoare de peste 17.578 miliarde de lei, respectiv 72,4% din valoarea totala a creantelor preluate. Totodata, a transmis somatii colective de plata pentru alti 64.247 de debitori. Pentru aproape 800 de rau-platnici, care datoreaza statului peste 3.805 miliarde de lei, a fost declansata procedura de executare silita, cu poprirea conturilor bancare, 195 dintre acestia avand, de asemenea, monitorizate conturile deschise la diferite banci. AVAS spera ca si prin aplicarea, in cazul a 274 de debitori, a sechestrelor asupra bunurilor din patrimoniu sa scoata o parte din bani, activele acestora fiind scoase la licitatie si valorificate. Dar cum bine se stie, aceasta ultima varianta este mai mult decat greoaie, intrucat investitorii nu prea dau navala, iar licitatiile se repeta la nesfarsit, la preturi mult mai mici. Cel mai trist este insa ca din toti cei care au de inapoiat bani statului, doar 107 si-au exprimat intentia de a-si achita datoriile. In cazul acestora s-au incheiat angajamente de plata si conventii de esalonare.
Situatii juridice complicate
Derularea metodelor de valorificare a creantelor fiscale este influentata, in cele mai multe cazuri, si de situatiile juridice in care se regasesc o parte din debitorii aflati in portofoliul AVAS. Este vorba, in primul rand, de acele societati de stat ale caror datorii catre Fondul National Unic de Asigurari Sociale de Sanatate (FNUASS) urmeaza sa fie anulate. In aceasta situatie se afla societati precum SNP Petrom, Compania Nationala a Lignitului Oltenia, Compania Nationala de Cai Ferate CFR SA, Societatea Nationala a Carbunelui sau Unitati de Cercetare Dezvoltare, din subordinea Academiei de Stiinte Agricole si Silvice -Gheorghe Ionescu Sisesti-. Anularea acestor datorii, in valoare totala de peste 5.000 miliarde de lei (n.r. – aproximativ 140 milioane de dolari), va diminua portofoliul creantelor detinut de AVAS cu circa 20%. Valorificarea creantelor fiscale este de asemenea influentata si de acei debitori care se afla in diverse stadii ale finalizarii si consolidarii privatizarii. Societati precum Cost Targoviste, Santierul Naval Constanta, Industria Sarmei Campia Turzii, Ispat Tepro Iasi sau Fortus Iasi, spre exemplu, beneficiaza de inlesniri la plata obligatiilor fiscale, ceea ce va determina diminuarea substantiala a valorii recuperabile.
Milioane de dolari, irecuperabile
Daca in cazurile enumerate mai sus statul va putea recupera banii, chiar daca procedura este mai anevoioasa, exista insa exemple de societati datoare, de la care creantele nu vor putea fi incasate, integral, niciodata. AVAS recunoaste ca peste 1.000 miliarde de lei se afla in acest pericol, iar Rafo Onesti, Insula Mare a Brailei, Stif SA Falticeni si Fulgerul Bragadiru sunt doar patru societati de la care nu vor putea fi recuperate integral cele 30 milioane de dolari, din cauza starii de insolventa in care se afla.
Jumatate din societati, neprivatizabile
Daca la recuperarea creantelor AVAS are mult de munca, institutia va mai avea de -tras- si la capitolul -societati care trebuie privatizate-. Din cele 1.092 de societati comerciale pe care statul le mai are -in mana-, jumatate din acestea nu pot fi privatizate. Din cele 514 intreprinderi care se afla in aceasta situatie, 345 se afla in lichidare judiciara, 16 urmeaza sa o ia pe acelasi drum, 24 sunt deja in lichidare voluntara, iar 129 de societati fie au o situatie economico-financiara neclara, fie se indreapta spre inevitabila lichidare. Vestea buna este insa ca din cele 551 de societati care pot fi privatizate, doar la 156 mai este actionar majoritar statul, restul fiind deja vandute, AVAS detinand la acestea doar un pachet rezidual de actiuni.
Potrivit raportului semestrial, prezentat recent de AVAS, institutia a obtinut in primele sase luni ale acestui an venituri de 11.993 miliarde de lei, din care 8.520 miliarde de lei din privatizari. Din toate veniturile realizate, AVAS a transferat in perioada amintita, catre Trezoreria Statului, 11.482 miliarde de lei, din care peste 10.315 miliarde de lei au fost folosite pentru diminuarea datoriei publice interne.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
