Nu se cunoaste cu precizie cum a reusit Alekperov sa puna mana pe 10,4% din actiunile companiei, cand a achizitionat acest pachet si cat a platit pentru el. Pentru a merge inainte, cei mai multi dintre oligarhii moscoviti se adapteaza noilor conditii, se straduiesc sa nu iasa prea mult in fata si manifesta loialitate fata de putere. Printre cei mai iscusiti in arta vicleniei se numara si Vaghit Alekperov, presedintele companiei LukOil, al carui nume intra in grupul de elita al celor mai bogati 10 cetateni ai Rusiei, cu o avere personala evaluata la aproape patru miliarde de dolari. El a fost principalul adversar al lui Mihail Hodorkovski – pana la declansarea campaniei judiciare impotriva grupului petrolier Iukos, companiile lor luptandu-se pentru primul loc in industria petroliera a Rusiei. In momentul de fata, cum Iukos a fost adus in pragul falimentului, iar multe dintre activele sale au fost arestate de organele fiscale, invingatorul acestei confruntari surde este Alekperov.
Molfaind silabele
In varsta de 54 de ani, Alekperov are o privire patrunzatoare, precum o raza de laser capabila sa topeasca un aisberg. Cu tunsoarea lui scurta si tinuta sportiva, el ar fi fost, potrivit analistilor occidentali, un candidat excelent pentru rolul unuia dintre personajele serialului de televiziune -Clanul Soprano-. Vorbeste incet, uneori molfaie silabele, ca si cum ar considera ca nu are rost sa pronunte cuvintele clar. Cu alte cuvinte, cascati urechile! Iar majoritatea interlocutorilor lui se supun, doar el conduce o companie care controleaza rezerve de petrol echivalente celor detinute de ExxonMobil si asigura locuri de munca pentru mai bine de 100.000 de oameni.
Constelatie de beculete
Ambianta biroului de lucru vorbeste despre locatarul lui nu mai putin decat tinuta vestimentara. Cabinetul lui Alekperov din sediul principal al LukOil – o cladire impunatoare din beton si sticla, situata undeva in perimetrul central al Moscovei – este spatios, dar fara a fi incarcat de mobila; podelele si peretii sunt decorati cu lemn luminos. Canapelele si fotoliile sunt din piele, in alb si rosu – culorile corporative ale LukOil. Unul dintre pereti este acoperit aproape in intregime de o imensa harta a lumii, unde cu beculete sunt marcate locurile unde LukOil isi deruleaza proiectele energetice. O intreaga constelatie de luminite impodobeste, fireste, imensul teritoriu al Federatiei Ruse, dar ele pot fi zarite si in Arabia Saudita (acolo, LukOil exploateaza un zacamant de gaze naturale in cadrul unui proiect de cateva miliarde de dolari), dar si in Irak (in 1997, LukOil a incheiat cu fostul regim un contract pentru exploatarea zacamantului Kurna Occidentala). Beculete sunt si in Egipt, dar si in Statele Unite, unde LukOil detine o retea de benzinarii pe litoralul estic.
Nu figureaza printre apropiatii lui Putin
Pe biroul lui Alekperov domneste o ordine desavarsita – presedintele LukOil este un tipicar din acest acest punct de vedere. Singura fotografie, in alb si negru, de pe masa nu este cea a sotiei sau a baiatului – deja adolescent -, ci a sefului statului, Vladimir Putin. -Lucrez intr-un domeniu unde politicul joaca un rol considerabil, dar sunt diferite moduri de a te implica in politica-, declara recent Alekperov, intr-o discutie cu un corespondent al cotidianului american -New York Times-. -Nu-mi pot permite sa manifest indiferenta fata de politica, dar nu am ambitii personale. Legatura mea cu politicul are un singur scop – de a ajuta Rusia si compania. Nu sunt un apropiat al presedintelui Putin, dar il respect mult-, recunostea, in acelasi context, patronul celei mai mari companii petroliere a Rusiei.
Regula de aur
In prezent, miliardarii rusi au o regula de aur – sa nu se aseze de-a curmezisul Kremlinului si, in masura posibilitatilor, sa nu atraga atentia asupra situatiei lor financiare. Alekperov poarta la mana un ceas scump, dar fara monturi ostentative, iar mansetele de la camasi sunt prinse in nasturi. In general, oligarhul duce o viata linistita, confortabila. Se deplaseaza la bordul unui Mercedes blindat. Garda lui de corp, care-l insoteste pretutindeni, in masini speciale, detine arme comandate individual. In schimb, avionul care-l duce in diferite colturi ale lumii este al companiei. Intr-un cuvand, Alekperov se comporta precum cineva care, pur si simplu, doreste sa nu fie observat. Dar totul nu este decat un joc bine calculat.
-Nu sunt actor-
Nu trebuie uitat ca Alekperov este un produs al sistemului sovietic, recunoscut pentru calitatea de a crea oameni cu o deosebita capacitate de adaptare. In general, lui Alekperov nu-i plac interviurile, nu-i place sa vorbeasca despre sine, nu-i place sa discute despre colegii lui de breasla. -In industria petroliera sunt bine cunoscut. Este suficient pentru mine. Nu sunt actor ca sa ies pe scena pentru a-i invata pe oameni cum sa traiasca si ce sa faca, pentru a-i distra. Am alta specialitate-, se apara el in fata reportofoanelor si camerelor de luat vederi.
Momentul potrivit
Vaghit Alekperov s-a nascut in 1950, in capitala Azerbaidjanului, Baku, pe atunci unul dintre principalele centre ale industriei sovietice a petrolului. Tatal – Iusuf – musulman azer, a murit cand Vaghit era copil; mama – Tatiana – rusoaica ortodoxa, traieste, dar, la fel ca fiul ei, evita presa. Potrivit diferitelor surse, Vaghit a fost un copil dificil, interiorizat, pe care sora mai mare il trimitea cu forta afara, la joaca. Scoala nu a constituit o problema. Proaspat absolvent al Institutului azer pentru petrol si gaze, Alekperov este numit, in 1970, directorul unui nou zacamant de petrol din Siberia. In 1989, el este chemat la Moscova si numit adjunct al ministrului industriei petroliere a URSS. Era un moment dintre cele mai bune pentru lansarea in marile afaceri – presedintele Mihail Gorbaciov deschisese larg usile investitorilor straini. In 1990, cand British Petroleum a organizat o vizita in Marea Britanie pentru un grup de petrolisti sovietici, Alekperov a primit misiunea de a selecta componenta delegatiei, in fruntea careia s-a pus pe sine. Un an mai tarziu, Uniunea Sovietica se dezintegra.
Avantajele epocii gorbacioviene
Anii de perestroika au permis formarea in interiorul societatii sovietice a unor mici grupuri de tineri intreprinzatori, dornici de afirmare. Printre acestia s-a numarat, de altfel, Mihail Hodorkovski, care a stiut sa se foloseasca de reformele epocii gorbacioviene pentru a-si face intrarea in lumea afacerilor. Prima firma deschisa de viitorul patron al companiei Iukos s-a numit Centrul de creatie tehnico-stiintifica pentru tineri. Iar primele lui afaceri s-au situat in perimetrul comertului cu computere si in cel al schimburilor valutare. Succesul lui a fost determinat de doi factori: ca adjunct al secretarului comitetului de komsomol, el apartinea, intr-o oarecare masura, sistemului; in plus, avea un foarte dezvoltat simt al afacerilor si mult fler.
-Directorii rosii-
Alaturi de acesti tineri pseudocapitalisti, in acelasi timp a aparut un alt grup al asa-numitilor -directori rosii- – functionari de stat de genul lui Alekperov care s-au folosit de influenta lor nomenclaturista pentru a pune mana pe intreprinderi, atunci cand sistemul s-a prabusit. Revenind din calatoria de studii din Marea Britanie, in conditiile ideale oferite de destramarea URSS, Alekperov a inceput imediat sa puna bazele crearii unnei companii petroliere -pe verticala-, care sa acopere intreg spectrul de activitati specifice acestui sector – de la lucrari de prospectare la productia propriu-zisa, prelucrare si desfacere. Compania LukOil a fost infiintata printr-o hotarare a Consiliului de ministri adoptata pe ultima suta de metri – in noiembrie 1991, cu doar cateva saptamani inaintea disparitiei URSS. In componenta noului grup au intrat trei dintre cele mai importante zacaminte de petrol ale tarii, precum si mai multe combinate de prelucrare. Denumirea companiei – LukOil a fost compusa din primele litere ale numelor celor trei zacaminte: Langepas, Urai si Kogal. Alekperov a parasit functia guvernamentala in favoarea fotoliului de presedinte al noii intreprinderi.
-Tuturor si nimanui-
Cui apartinea, prin urmare, LukOil? Raspunsul este simplu: tuturor si nimanui. Ca si alte intreprinderi create in acea perioada, LukOil era proprietatea statului rus. In 1993, compania a fost transformata in societate pe actiuni, iar lucratorii firmei au primit hartii valorice. Pe care insa le-au vandut imediat ce a fost posibil, cumparatorii fiind, in majoritate, chiar conducatorii de intreprinderi. Posibil, aceasta a fost calea prin care Alekperov a reusit sa-si insuseasca 10,4% din actiunile LukOil. -Probabil, nimeni nu stie cu exactitate cum s-a intamplat, in realitate-, estimau analistii moscoviti.
A impartit cu altii
Abia in 2002, dupa lansarea, la Bursa din Londra, a actiunilor LukOil, Alekperov a dezvaluit public dimensiunea pachetului sau. Multi s-au aratat dezamagiti: doar atat!? Alekperov a apreciat, probabil, ca 10,4 procente sunt de ajuns. Spre deosebire de acelasi Hodorkovski (posesorul a peste o treime din actiunile Iukos) sau de Roman Abramovici (aproape 50% din actiunile companiei petroliere Sibneft), Alekperov nu si-a inlaturat adversarii dand din coate si punandu-le -tot felul de piedici-. Dimpotriva, el a preferat, potrivit studiilor de specialitate, sa imparta actiunile companiei cu un grup impresionant de manageri, simpli functionari, investitori si muncitori. -S-a comportat mult mai civilizat – remarca un bancher occidental. Fiind primul, nu a realizat, probabil, ca poate sa ia totul, daca ar fi dorit-.
Tacut si ascultator
In iulie 2000, la numai cateva luni dupa instalarea oficiala in functia de presedinte al Rusiei, dupa retragerea neasteptata a lui Boris Eltin in ultima zi din 1999, Putin convoca la Kremlin o mare reuniune cu oameni de afaceri. Atunci, el le-a declarat oligarhilor ca isi pot pastra linistiti proprietatile obtinute prin cai dubioase, dar ca in politica nu au voie sa se amestece. -Marea majoritate a celor prezenti au acceptat conditiile de convietuire formulate de noul locatar al Kremlinului. Astfel, ei au reusit sa-si pastreze averile, influenta si pozitia in societate. Unii si-au exprimat in mod deschis nemultumirea-. Printre ei s-a aflat Hodorkovski. Printre ei nu s-a aflat insa Alekperov. -Noi, cei de la LukOil, stim cum trebuie sa actionam, fara sa depasim limitele-, explica unul dintre adjunctii lui Alekperov, Valeri Greifer. -Hodorkovski nu a stiut unde sa se opreasca. Nu a inteles ca, o data cu trecerea puterii de la Eltin la Putin, situatia s-a schimbat. De fapt, foarte multe s-au schimbat-.
Kremlinul stie sa-i rasplateasca pe cei care respecta puterea
Miliardarii prudenti din punct de vedere politic nu au de ce sa-si faca griji in legatura cu viitorul lor. Spre deosebire de Hodorkovski, Alekperov demonstreaza reminiscente ale comportamentului sovietic. Cand se afla in strainatate, nu uita sa treaca pe la Ambasada Rusiei, iar daca timpul nu-i permite, il invita pe ambasador la o cina intr-un restaurant de lux. Mai mult, conducerea LukOil stie sa respecte relatiile sale cu statul. Atitudine foarte apreciata la Kremlin. Semnificativ in acest sens este faptul ca, anul trecut, cand Alekperov s-a deplasat in Statele Unite pentru inaugurarea unei noi retele de benzinarii, la ceremonie a fost prezent insusi presedintele Vladimir Putin. Multi experti in probleme financiare considera proiectele si ambitiile internationale ale companiei LukOil nerentabile, capabile mai degraba sa creasca prestigiul firmei decat sa aduca beneficii. Vaghit Alekperov, care sustine ca toate proiectele sale sunt avantajoase din punct de vedere economice, a ajuns la concluzia ca in raporturile cu puterea este posibila o singura punte de legatura – parteneriatul. Unul foarte strans. -Este imposibil sa rupi interesele companiei de cele ale statului, pe teritoriul caruia functioneaza ea. Statul si LukOil au aceleasi interese. Ce e bun pentru Rusia este bun si pentru LukOil-, spunea Alekperov.
-Misiunea mea-
Cand a intrat in lumea petrolului, Alekperov era un nimeni. Acum, el este unul dintre cei mai bogati oameni ai Rusiei si un partener de afaceri pentru multe companii de pe toate continentele lumii. -Misiunea mea, spune Alekperov, consta in a demonstra opiei publice si mediilor de afaceri de pretutindeni ca LukOil are aceeasi imporanta ca orice alta mare companie petroliera-.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
