Alesilor minoritatilor le surade perspectiva unui nou concediu in parlament

Rataciti in marea masa a parlamentarilor principalelor partide politice, cei 18 reprezentanti ai micilor comunitati etnice existente pe teritoriul Romaniei au preferat, majoritatea lor, o odihna placuta de-a lungul ultimilor patru ani legislativi, initierea unor propuneri de legi sau venirea cu declaratii politice la tribuna Camerei fiind, se pare, considerate practici tot asa de straine precum vorbirea in chineza. Desemnati de membrii comunitatilor lor pentru a le reprezenta interesele, unii s-au complacut rapid in postul de ales al neamului, cu masina la scara, cota de benzina, camera de hotel si alte privilegii asigurate din banii contribuabilului de rand, in timp ce altii, mult mai putini, au incercat sa-si onoreze calitatea de parlamentar prin contributii modeste in plan legislativ, adoptarea lor soldandu-se insa de cele mai multe ori cu un esec. Dupa patru ani, o parte din ei considera ca nu s-au hodinit indeajuns pe bancile parlamentului si, ca atare, isi pregatesc un nou sejur. Linistiti in privinta locului parlamentar asigurat prin lege la Camera pentru fiecare minoritate nationala, acestia nu vad de ce ar trebui sa se abtina si sa lase locul altora, chiar daca activitatea lor legislativa nu-i indreptateste sa mai formuleze asemenea pretentii.

Beneficiari ai legilor parlamentare ce stipuleaza faptul ca orice minoritate nationala are dreptul la reprezentativitate in legislativul Romaniei – reprezentativitate cuantificata printr-un loc de deputat – ocupantii celor 18 scaune nu prea si-au dat silinta de a onora aceasta numire printr-o activitate adecvata. Multi dintre ei au preferat sa ramana de-a lungul sesiunilor legislative niste ilustri necunoscuti, ridicand doar din cand in cand mana pentru a vota o lege sau trecand pe la casierie pentru a-si lua indemnizatia de parlamentar.

Penuria legilor pentru minoritati

Pentru a da impresia ca nu-si iau banii de pomana, o parte din ei au apelat la subterfugiul folosit de altfel la scara larga la nivelul alesilor nostri – semnarea in calitate de coinitiator a unei propuneri legislative, cazul reprezentantei Ligii Albanezilor din Romania, Oana Manolescu, sau al deputatului de Timis, Petru Mirciov – membru al Uniunii Bulgare din Banat. Altii, precum Ileana Stana Ionescu, aleasa Comunitatii Italienilor din Romania, Stefan Tcaciuc, presedintele Uniunii Ucrainenilor sau -polonezul- Longher Ghervazen, inlocuitor al lui Iohan Peter Babias, au preferat sa lancezeasca cativa ani buni, fara o alta activitate decat cea de prestare a juramantului de deputat, in dreptul lor nefigurand nici o propunere legislativa proprie sau macar o declaratie politica. Ceea ce se poate constata la nivelul majoritatii relative a reprezentantilor parlamentari ai acestor comunitati este tocmai lipsa unor initiative legislative care sa priveasca soarta si interesele acestor minoritati, ariile de interes are celor care au formulat astfel de propuneri privind mai curand domeniul lor profesional, de la cel medical, cazul deputatului Uniunii Slovacilor si Cehilor din Romania, Florea Ana, sau al celui cunoscut pentru amendamentul sau la Legea alegerilor locale, care a pus bete in roate reprezentarii politice a micilor minoritati, Varujan Pambuccian, pasionat mai degraba de aspectele de ordin tehnic ridicate de activitatea de leasing sau cea notariala. Acesta din urma a anuntat ca va incerca sa dreaga pocinogul adus acestor comunitati prin elaborarea, intr-un viitor mandat parlamentar, desigur, a unei legi a minoritatilor nationale. Altii, precum deputatul Metin Cerchez, si-au consumat energiile creative pe proiecte cu titluri pompoase, dar insignifiante ca importanta – exemplul instituirii unei Zile a Iertarii, a Impacarii si Ajutorarii Aproapelui sau, mai recent, initiativa acestuia de conferirea a titlului de -Jurnalist de Onoare-. Printre putinii care au venit cu idei de ajutorare a propriilor consangeni si le-au transpus sub forma unui proiect de lege se numara reprezentantul parlamentar al Federatiei Comunitatilor Evreiesti, Dorian Dorel si… Nicolae Paun, din partea Partidei Rromilor – primul cu un amendament privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de catre regimurile politice ale anilor 1940-1945 din motive etnice, prevedere pe care ar dori-o valabila si in cazul restituirii bunurilor imobile ce au apartinut acestor minoritati, preluate abuziv de catre regimul comunist, in timp ce Paun, cunoscut mai mult pentru pledoaria in favoarea legalizarii concubinajului, a initiat un proiect pentru reinsertia sociala a rromilor.

Unii se codesc, altii o iau de-a dreptul

Cu toate ca activitatea modesta prestata in cei patru ani de mandat nu i-ar indreptati sa se gandeasca la continuarea visului de parlamentar, multi dintre acesti alesi intentioneaza sa candideze din nou. Printre ei, Pambuccian, Metin Cerchez, din partea Uniunii Turco-Musulmane, Petru Mirciov, -tatarul- Sali Negiat si Stefan Tcaciuc, caruia ii vine si nu prea sa se retraga pentru a face loc celor care mai mult -tipa-. Confruntat cu o serie de critici venite din interiorul comunitatii ucrainene, Tcaciuc a declarat ca ia in calcul si o retragere din functia de presedinte a UUR. Altii sunt nehotarati sau depind in mare masura de deciziile forurilor de conducere ale minoritatilor pe care le-au reprezentat. Desi recunoaste ca are oarecare intentii de a mai candida, actualul deputat al Comunitatii Rusilor Lipoveni, Ignat Miron, asteapta intrunirea delegatilor, in timp ce deputata UDSCR, Ana Florea, ar cam renunta, fiind satula de lipsa de sprijin aratata pentru proiectele sale de lege. Nici Dorel Dorian, nici Gheorghe Fincazk, membru al Uniunii Culturale a Rutenilor nu par a se fi hotarat, desi candidatura ultimului este data ca sigura in interiorul comunitatii sale. -Totul depinde de unele circumstante pesonale-, a afirmat acesta, evitand sa dea mai multe lamuriri, in timp ce Oana Manolescu sustine ca munca pentru comunitate nu i-a lasat timp sa se gandeasca la continuarea carierei parlamentare. Reprezentantul Forumului Democrat al Germanilor din Romania (FDGR), Wittstock Eberhard-Wolfgang, asteapta la randul sau decizia conducerii in ceea ce priveste strategia ce va fi aleasa ca metoda de reprezentare parlamentara. -In 2000, am candidat la Sibiu ca orice partid politic. Cele 40.000 de voturi mi-au adus locul intai pe liste-, a precizat deputatul, adaugand ca asteapta sa fie invitat din nou sa candideze. -Daca nu o sa fie, atunci nu va fi nici o problema-, s-a grabit sa mai spuna Wittstock.

Secuii grupati in jurul nou-nascutei Uniuni a Secuilor din Romania (USR) au de gand sa obtina propriul lor reprezentant parlamentar. Aparuta din ramasitele Uniunii Liberale a Maghiarilor, patronata de catre Kalman Kiss, aceasta noua formatiune intentioneaza sa participe la alegerile generale pentru reprezentarea intereselor secuilor din Transilvania. Kalman sustine ca nu are nimic in comun cu radicalii sau moderatii maghiari, liderul USR nu si-a uitat vechile diferende avute cu UDMR. -Vrem doar sa avem reprezentare in Parlamentul Romaniei. USR doreste autonomia secuilor fata de baronii maghiari. Secuii au avut intotdeauna probleme cu maghiarii, iar acum acesti baroni mici ai UDMR au pus din nou mana pe ei. UDMR vrea sa realizeze autonomia Tinutului Secuiesc in favoarea maghiarilor, fara sa recunoasca existenta etniei secuilor-, a afirmat Kiss.