Guvernanți români marșăluiesc alături de extremiștii maghiari

Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, sărbătorită la 15 martie, a fost întotdeauna, după ‘90, un prilej de tensiuni provocate în special de emoții cu tentă separatistă din partea etnicilor maghiari din Romånia. Și în acest an, etnicii maghiari concentrați în centrul țării, în orașe ca Tårgu Mureș sau Tårgu Secuiesc, au fost ațåțați de politicieni maghiari de a adera orbește la aceeași idee obsedantă care li se servește consecvent de mulți ani, cum că autonomia le va aduce „libertate“. În acest context se ridică întrebarea: sunt ei prizonierii cuiva? Bineînțeles că astfel de inflamări nu fac decåt să agite spiritele în råndul secuilor care, aproape instinctiv, îi votează de fiecare dată în speranța unui trai mai bun deși sunt ținuți tocmai de liderii lor locali maghiari într-o sărăcie lucie.
Mai grav este faptul că înalți demnitari ai statului romån, precum ministrul Sănătății, Cseke Attila, mărșăluiesc pe străzile Clujului alături de reprezentanți ai unor organizații extremiste (unele chiar interzise în Ungaria) precum „Noua Gardă Maghiară“ și „64 de comitate“ care au afișat mesaje antistatale precum „Ținutul Secuiesc nu-i România“.

Libertate cu tunul

Același lucru l-a făcut și un alt membru al Guvernului Romåniei. Ministrul Culturii și Patrimoniului Național, Kelemen Hunor, prezent la ceremonia de dezvelire a unui tun turnat de Gabor Aron, a declarat că acesta reprezintă „simbolul speranței și încrederii în forța idealurilor“. „Cei care cred în libertate, cei care au încredere în ceea ce vor, vor reuși. În noiembrie 1848, când nu mai era nicio speranță de a lupta mai departe, Gabor Aron a avut încredere și credință și în două săptămâni a reușit să pună în funcțiune o fabrică și să facă tunuri. Cred că aceasta este cea mai importantă semnificație a tunului – dacă vrem, dacă credem în ceva, vom reuși“, a afirmat Kelemen Hunor. Ministrul Culturii nu s-a ferit să declare că autonomia Ținutului Secuiesc „va fi“. În obișnuita sa retorică, europarlamentarul „romån“ Laszlo Tokes, portavocea iredentismului maghiar la Bruxelles, a afirmat că funcționarii publici care lucrează în ținutul secuiesc, respectiv în județele Covasna, Harghita și Mureș, ar trebui să cunoască în mod obligatoriu limba maghiară. „Sunt idei foarte sănătoase, foarte bune ca limba maghiară să devină limbă oficială pe pământul natal, multisecular, milenar al maghiarilor. Este ceva firesc“, a spus în retorica sa obișnuită pastorul reformat. Acesta nu a uitat să facă referire și la misiunea sa divină legată de autonomie. „Autonomia nu este dată de la diavol și nicicum nu sunt îndreptățite prejudecățile care înconjoară autonomia“. Pe aceeași linie cu colegii săi separatiști s-a aflat și consilierul prezidențial Peter Eckstein Kovacs, care a declarat ieri, la Hotnews, că ar „elimina sintagma de stat național din Constituție“, o declarație de-a dreptul halucinantă pentru postul de consilier la Cotroceni pe care îl ocupă. „Acel (cuvånt) național nu-și are locul într-o constituție din secolul XXI. Să fie clar, nu e corect, nu e bine“, a comentat consilierul prezidențial.

Mesajul Budapestei

Dacă anul trecut, președintele ungar Laszlo Solyom venea să agite apele în råndul secuimii stårnind un scandal de proporții, anul acesta, șeful statului maghiar a mers în pelerinaj în Serbia. În locul său, purtătorul de mesaj separatist a fost ambasadorul Ungariei la București, Oszkar Fuzes, care a declarat, ieri, în timpul manifestării de marcare a Revoluției ungare de la 1848, organizată la statuia poetului Petoffi Sandor din Târgu Mureș de Partidul Civic Maghiar, că nu peste mult timp ideea autonomiei în România va primi un cadru legal. „Cea mai mare plăcere este că ideea autonomiei începe să se contureze și sunt sigur că nu peste mult timp va prinde și contur legislativ“, a declarat ambasadorul.