Andrei Marga și-a plasat „vasalii” în fruntea Institutului Cultural Român

„Sincronizarea Institutului Cultural Român“, document programatic izvorât din negura mlăștinoasă a minții lui Andrei Marga, promitea, imediat după numirea lui în fruntea ICR, „debirocratizarea” și mai ales, „defeudalizarea”  instituției. Bineînțeles că pînă la urmă, și acestea s-au dovedit a fi doar niște vorbe goale, în spatele cărora s-a ascuns perfidă, celebra replică „ciocul mic că acum suntem noi la putere”. Iar în doar cîteva luni, din „defeudalizarea” promisă s-a ales praful și pulberea. Cu înfățișarea lui bolovănoasă, de bulișabă îmbuibat, mare maestru în arta de debita, la foc automat, tot soiul de idioțenii pline de ifose, Marga a reușit să preschimbe Institutul Cultural Român într-un soi de șatră „internaționalizată”. O „șatră” plină de pretenții în care fostul rector clujan i-a adunat, de-a valma,  pe toți puradeii lui de suflet, care au ostenit din greu să-i cânte în strună de-a lungul vremii. Astfel se face că ICR a ajuns, în doar câteva luni, o menajerie populată cu figuri care mai de care mai ciudate.

Uite concursul….
Pe saitul ICR s-a anunțat că „În urma concursului organizat de Institutul Cultural Român (23 noiembrie 2012 – 4 ianuarie 2013), se desemnează după cum urmează: Director adjunct  ICR Berlin – Dana Bizuleanu, Director adjunct  ICR Lisabona – Gelu Savonea, Director adjunct  ICR New York – Mihaela Cropsey (Washington D.C.) Director adjunct ICR Varșovia – concursul se reia cu participanți care cunosc limba poloneză. Între timp, se prelungește cu un an mandatul doamnei director adjunct aflate în funcție, Monica Voitovici. Aceste desemnări se transferă spre aprobare Ministerului Afacerilor Externe și Ministerului Culturii și Patrimoniului Național. Directorul adjunct al ICR Viena se stabilește după interviul cu cei trei candidați rămași în competiție (Andra Bruciu Cozlean, Ilinca Macarie, Roberto Dietrich). Se desemnează în funcțiile de referent, după cum urmează: Referent ICR Praga: Denisse Ionescu, Referent ICR Praga: Teodora Cojocaru, Referent ICR Viena: Radu Naghiu, Referent ICR Berlin: Raluca Betea, Referent ICR Berlin: Daniela Duca, Referent ICR Roma: Andrei Vasilica, Referent ICR Roma: Ispas Daniela Mihaela, Referent ICR New York: Trifan Rareș Cristian, Referent ICR Bruxelles: Mirona Măgeanu, Referent ICR Stockholm: Petre (Buligescu) Luiza-Maria, Referent ICR Londra: Gabriela Mocanu, Referent ICR Varșovia: Bogdan Nicolae Ionescu”. Conform anunțurilor oficiale, la concursul pentru ocuparea celor cinci posturi de director adjunct s-au înscris 30 de candidați iar pentru cele 12 posturi de referent alți 159 de candidați. Conform aceluiași anunț comisia, „alcătuită conform legii, a analizat dosarele de concurs și a stabilit, în conformitate cu regulamentul anunțat, candidații eligibili. În cazul în care candidații au fost la egalitate va fi organizat interviu, conform regulamentului, în intervalul 7-11 ianuarie 2013”. Dar, până la urmă, nu a mai fost cazul să se organizeze nici un fel de interviu.
  Presa centrală a anunțat că, deși una din condițiile specificate în anunțul de concurs era ca participanții să fie echidistanți politic, există informații conform cărora unul dintre câștigătorii postului de la ICR Varșovia face parte din PC-ul lui Dan Voiculescu.

Clujenii
Faptul că unii dintre cei aleși provin din Cluj este, bineînțeles, expresia „defeudalizării” promise de Marga la instalarea lui în funcție. Spre exemplu, Rareș Cristian Trifan, fost director al Operei Naționale Romane din Cluj-Napoca, desemnat în funcția de referent la ICR New York. Conform Mediafax, în octombrie 2011, același Rareș Trifan a fost trimis in judecată, pentru conflict de interese, după ce procurorii au stabilit că, în calitatea sa de director general al Operei, a încheiat, pe 23 februarie 2009, un contract cu sine însuși, în calitate de regizor, având ca obiect regizarea unei opere. În urma încheierii respectivului contract, Trifan a obținut 7.250 de euro. Mediafax a mai anunțat că, la momentul respectiv, Sergiu Bogdan, avocatul lui Rareș Trifan, a spus că directorul nu a încălcat nicio lege, iar contractul pentru care este cercetat a fost verificat de Ministerul Culturii – în subordinea căruia se afla Opera din Cluj- care a constatat ca este în „perfectă legalitate”. Ulterior, în februarie 2012, Rareș Trifan a fost achitat de Curtea de Apel Cluj. Decizia a fost atacată cu recurs de procurori la Înalta Curte de Casație și Justiție care, în noiembrie 2012, a decis ca Rareș Trifan să platească o amendă administrativă în valoare de 500 lei. Deși nu la fel de drastică, situația lui Trifan seamănă aproape în oglindă, cu cea a actorului Mircea Diaconu. Nu contează, Trifan este numai bun să reprezinte cultura românească la New York. Tot la Cluj a activat și Dana Bizuleanu, student-doctorand la Catedra de Literatura Română,Teoria Literaturii și Etnologie, de la Universitatea Babeș-Bolyai.
    Spuneam mai sus că Andrei Marga a transformat ICR într-un soi de „șatră” în care i-a aciuiat pe o parte dintre favoriții săi. Cadrele  universitare de la Cluj, care au avut ghinionul să lucreze cîndva în subordinea celui pe care ei îl numeau „Margapitecul” își amintesc și acum de Andrei Ciubuc, trepădușul care, ani la rând, l-a slujit cu fidelitate pe fostul rector. Motiv pentru care, acum Ciubuc este numai bun să ocupe funcția de Director general în cadrul „Direcției Generale a românilor de pretutindeni” din ICR.
Eunicia Maria Trif este Secretar General Adjunct în ICR. ?ê?£i ea și-a început cariera profesională tot în cadrul Universității Babeș-Bolyai. Unde a și avut parte de o ascensiune deosebit de spectaculoasă. O ascensiune pe care o parte a universitarilor clujeni consideră că a avut o oarece legătură cu faptul că distinsa Eunicia este rudă cu nevasta lui Andrei Marga.
   Un caz oarecum aparte îl constituie Octavian Hoandră, Directorul general al Direcției Generale de Comunicare din cadrul ICR. Clujenii, la fel ca și restul presei știu că acesta a fost omul de legătură al lui Andrei Marga cu presa, „vectorul de imagine” care i-a cântat în strună încă de pe vremea cânnd era rector. Un individ despre care, la un moment dat s-a spus: „Andrei Marga și-a ales un consilier despre care nu se știe dacă are Premiul Nobel sau nu și-a terminat încă liceul și se chinuie să scrie o carte. El se numește Octavian Hoandră și a lucrat la „Ziua de Cluj” pe vremea când respectiva foaie breveta noi metode de strângere a banilor din publicitate. Cu Octavian Hoandră și Rareș Bogdan, cele două fetițe ale presei clujenepași uriași spre lansarea ICR-ului la Câmpia Turzii și la Bistgrița”. Ei bine, da, chiar că a făcut și niște pași uriași, spre „defeudalizarea” promisă. Iar dacă adăugăm faptul că acest Hoandră a fost un colaborator apropiat al fostului colaborator la Securității și actualul politician liberal Sorin Roșca Stănescu, schema devine aproape completă. Iar cercul se închide perfect dacă ținem cont că, deși CNSAS nu l-a acuzat de poliție politică, însuși  Andrei Marga s-a plimbat, la vremea lui, prin ograda aceleiași Securități.
 
Vasile Surcel