Invitatia Romaniei de a adera la NATO, ca si previzibila ratificare a integrarii efective – programata pentru anul viitor, vor avea efecte nu doar in plan militar si geo-politic, ci si in plan… folcloric. Cercetatorii clujeni considera ca prin integrarea Romaniei in NATO, -cantecul de catanie isi pierde sursa de inspiratie-!
De la -arcan- la contract
Luarea la oaste a tinerilor -cu arcanul- sau prin presiunea institutiilor statului a insemnat pentru familiile de tarani un motiv de jale si ingrijorare. Scosi din mijlocul familiei pe perioade ce se intindeau pe ani buni, tinerii recruti lasau in urma mame cu inimi zdrobite, mandrute pline de dor si ogorul nelucrat. La fel ca in cazul altor evenimente majore care influentau traiul de zi cu zi la sate – nasterea, botezul, casatoria, moartea -, inrolarea sub arme a dat nastere unui intreg ritual folcloric, ilustrat cel mai elocvent prin cantecul de catannie. O data cu intrarea Romaniei in NATO, dispare insasi fundamentul acestui ritual, deoarece tinerii nu vor mai fi obligati sa-si satisfaca stagiul militar. Noii militari nu vor mai fi dusi -cu arcanul-, ci inrolati pe baza de contract, asa cum impun normele unei armate profesioniste. Ca atare, recrutii nu vor mai avea motiv sa-si cante amarul despartirii de familie si prieteni, cata vreme au consimtit sa faca parte din structuri militare si sa fie si retribuiti pentru asta.
Mai multe cantece de catanie in Ardeal decat in Regat!
Plecarea in catanie, ca si obiceiul cantecelor de catanie sunt aparitii de data relativ recenta. Fenomenele sunt legate de un anumit continut de viata, de o anumita etapa din dezvoltarea istorica a vietii sociale, etapa ce coincide cu crearea armatelor nationale si instituirea serviciului militar obligatoriu ce avea sa inlature vechiul sistem al armatelor de mercenari (sec. XVIII-XIX), dupa cum sustine dr. Zamfir Dejeu. Armata regulata, armata in sensul modern al cuvantului, a luat fiinta ceva mai devreme in Transilvania si Bucovina si abia in timpul Regulamentului Organic in Tara Romaneasca si Moldova, acest lucru reprezentand pentru specialistii in folclorul taberei militare argumentul forte pentru a demostra de ce numarul cantecelor de catanie este mult mai mare in primele cazuri fata de provinciile care formau vechiul Regat.
Cei sapte ani departe de casa!
Spre deosebire de zilele noastre, tinerii din secolele trecute chiar aveau motive serioase sa deplanga inrolarea in armata. Daca in Romania anului 2003 stagiul militar se intinde pe perioade cuprinse intre sase luni si un an, pe vremuri serviciul militar putea dura pana la sapte ani. Unde mai pui ca inrolarea presupunea, cel mai adesea, si participarea efectiva la razboaie. Inca mai dramatic, tinerii din Ardeal aveau de dus razboaie pe intreg teritoriul Imperiului Habsburgic, prin Italia, Bosnia sau Galitia! Ei erau instruiti intr-o limba straina, de comandanti straini, si erau practic -caii de bataie- si -carne de tun- peste tot pe unde era de lucru sau de luptat.
-Hai liberare!-
Potrivit specialistilor in etnografie, ceremonialul plecarii la oaste a tinerilor avea doua momente importante. Prima parte se numea -masura-, si consta in recrutarea tinerilor la comisariatele din orasele cele mai apropiate. Cei chemati la -masura- mergeau in frunte cu primarul, in carute impodobite cu crengi verzi, insotiti de muzicanti si de bautura. O data intorsi acasa, o tineau tot intr-un chef pana la plecarea efectiva in armata.
Plecarea la incorporare reprezenta al doilea moment semnificativ. Catanele erau insotite de alai pana la -drumul de tara- sau -pana la cruce-. La rascruce de drumuri se improvizau hore si jocuri. -Catanele isi umpleau cizmele cu paie, ca sa sune mai tare. In clop sau in caciula aveau ordinul de recrutare… In timpul jocului, catanele nu uitau sa fure batistele fetelor dragi pe care le pastrau ca amintire-, povesteste dr. Zamfir Dejeu.
O data trimisi la oaste, feciorilor – dar si fetelor de-acasa – nu le ramanea decat sa numere zilele ramase -pan* la liberare-.
-Cantecul de catanie isi pierde sursa de inspiratie-
Directorul Centrului de Conservare si Valorificare a Traditiei si Populare Cluj, Radu Vasile, crede si el ca intrarea Romaniei in NATO ar putea duce la disparitia cantecului de catanie. El precizeaza ca Festivalul Cantecului de Catanie si-a pierdut sursa de inspiratie si nu mai serveste scopului de a atrage si motiva tinerii sa mearga in armata.
Potrivit lui Radu Vasile, traditia cantecului de catanie trebui insa pastrata: -Putem sa-i prelungim agonia sau s-o apreciem pentru a ramane ca o forma de identificare a poporului roman. Cantecul de catanie face parte din sistemul traditiilor muzicale la romani. Romanul a folosit cantece specifice la diferite evenimente care ii marcheaza viata: nasterea, casatoria sau moartea. Catania nu putea lipsi-. Radu Vasile spune ca acest gen al cantecului de catanie s-a dezvoltat in special in Ardeal, unde se punea problema alimentarii cu recruti a armatei Austro-Ungare. Sistemul de recrutare era altfel pus la punct decat in Regat. Era un eveniment tragic, deloc placut. Era un ritual mai ales in comunitatile satesti. Potrivit lui Radu Vasile, -conservarea se poate face printr-o cercetare a fenomenului, prin inregistrari audio-video, editare carti, culegere de partituri muzicale; vrem sa le conservam pentru a oferi viitorimii si strainatatii ceea ce inca mai avem de aratat-.
-Vom duce mai departe cantecul de catanie-
Cunoscutul rapsod Ovidiu Purdea Somes, maior in Armata Romana, unul dintre cei care au pus suflet in organizarea la Cluj a Festivalului Cantecului de Catanie, spune ca, pentru el, acest gen muzical continua o traditie. -Este clar ca se pune problema modernitatii, dar noi vrem sa pastram traditia. Eu sunt legat de cantecul de catanie si cred ca nu va disparea niciodata. Il vom duce mai departe in aceasta era supertehnologizata cat mai suntem noi si cei care vor veni dupa noi-, a spus Ovidiu Purdea Somes.
Decat racan, mai bine haiduc!
Serviciul militar era, in multe dintre cazuri, de foarte lunga durata – pana la sapte ani -, iar numarul celor chemati la armata se facea proportional cu numarul locuitorilor din respectivul sat. Cel mai adesea, -magareata- cadea peste tinerii proveniti din familii sarace, fara posibilitati. Si, din acest motiv, nu putini erau cei care cautau sa scape de incorporarea in armata, la fel ca in zilele noastre. Daca realitatea postdecembrista a impus printre solutiile cele mai sigure rezolvarea unei adeverinte medicale sau plecarea in Occident, pe vremuri, tinerii se eschivau fie trecind muntii dintr-o parte in alta fie, solutie extrema, trecand la haiducie.
Cantece care nu vor mai fi cantate de racani
-Sufla vantul pe hotar-
-Sufla vantul pe hotar
Ce plangi, maica, cu amar,
Cum n-oi plange ne-ncetat
Cand aud ca esti luat
De catana la-mparat.
Maica, maiculita mea,
Nu mai plange starea mea;
Eu ma duc, acum te las
Cu dor si cu mult necaz,
Dar sa stii, maicuta mea,
La camputul cel cu flori
Voi gandi adeseori;
Sufla vantul printre spini
Maica mea, de ce suspini?
Fiule, inima mea
Oare cum nu m-a durea
Eu ramai plangind cu dor
Dupa scumpul meu fecior.
Clujul, gazda Festivalului Cantecului de Catanie
Primul Festival National al Cantecului de Catanie a avut la Cluj in 1994 si a fost organizat la Cercul Militar, prin grija unui inimos grup de cadre militare si rapsozi. Festivalul a reunit de-a lungul anilor numerosi cantareti care au fost premiati. Printre acestia se numara Grigore Lese, Vasile Soporan din Frata, Gheorghita Nicolae, Marius Ciprian Pop, Ovidiu Purdea Somes sau Marioara Dragota.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
