Proiectul noului Cod de Procedură Penală a fost aprobat săptămâna trecută de Guvern, iar în cuprinsul său se găsesc modificări substanțiale în comparație cu actuala reglementare. Potrivit noilor reglementări, în cadrul organelor judiciare, alături de instanțele judecătorești și organele de urmărire penală au fost cuprinși și judecătorii de drepturi și libertăți, precum și cei de cameră preliminară. Acești judecători verifică legalitatea administrării probelor în faza de urmărire penală, legalitatea sesizării instanței de judecată de către procuror, precum și legalitatea arestării preventive.
De asemenea, a fost regândită împărțirea competenței de primă instanță între tribunale și judecătorii, cu precizarea că tribunalele au competență generală, iar judecătoriile o competență limitată la cazurile de mai mică importanță. Astfel, judecătoria va dezbate în primă instanță infracțiunile pentru care acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, precum și pe cele pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau pedeapsa închisorii de cel mult cinci ani. În consecință, tribunalul judecă în primă instanță toate infracțiunile, cu excepția celor date în mod expres în competența judecătoriei. Curțile de Apel vor judeca toate apelurile, în timp ce Înalta Curte de Casație și Justiție judecă recursul în casație – cale extraordinară de atac. Recursul va deveni în acest mod o cale extraordinară de atac, exercitată doar în cazuri excepționale, numai pentru motive de nelegalitate. Ca noutate absolută pentru legislația procesual penală românească, se propune reglementarea unei noi măsuri preventive, respectiv arestul la domiciliu, după modelul Codului de Procedură Penală italian, urmărindu-se, prin introducerea acestei instituții, lărgirea posibilităților de individualizare a măsurilor preventive, în raport cu principiile anterior menționate.
Troc între procuror și inculpat
O altă noutate este procedura acordului de recunoaștere a vinovăției, care nu numai că reduce durata judecării cauzei, dar simplifică și activitatea din cadrul urmăririi penale. Acordul de recunoaștere a vinovăției este instituția propusă ca o soluție legislativă inovatoare ce va asigura soluționarea cauzelor într-un termen optim și previzibil, fiind totodată un remediu pentru eliminarea unei deficiențe majore a sistemului judiciar român, respectiv durata mare a desfășurării procedurilor judiciare. Acordul se poate încheia numai cu privire la infracțiunile pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau a închisorii de cel mult 5 ani, și numai atunci când, din probele administrate, rezultă că faptele inculpatului sunt stabilite și sunt suficiente date cu privire la persoana inculpatului pentru a permite stabilirea unei pedepse. Acordul este supus controlului instanței cu privire la obiectul și la condițiile încheierii, iar în cazul admiterii, instanța va dispune condamnarea inculpatului la o pedeapsă ce nu poate fi mai mare decât cea solicitată de procuror prin acord.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
