La inceputul anilor *90, la Baia de Aries munceau peste 2.000 de mineri. In urma reducerii constante a activitatii, la inceputul anului 2004 mai erau angajati aproximativ 650 de oameni. Starea tot mai grava a exploatarii miniere a fost rezultatul unei combinatii intre dezinteresul politic si incapacitatea manageriala la nivel local. La aceasta s-a adaugat si infractionalitatea la nivel de conducere – fostul director (ex-lider sindical), Viorel Oniga, a fost condamnat la inchisoare, dupa ce a fraudat masiv societatea. In cele din urma, guvernul a decis inchiderea minei, asa cum a facut si la multe alte exploatari miniere din tara, pentru ca se ajunsese la datorii de peste 200 de miliarde la bugetul de stat si la diversi furnizori, iar rata productivitatii era de peste 7/1, respectiv 7.000 de lei cheltuiti pentru 1.000 de lei productie.
Silviu Mirzan, primarul orasului, declara cu putin timp in urma ca Baia de Aries este -Fasia Gaza a judetului Alba-, data fiind starea de saracie din localitate. El a acuzat guvernul ca vrea sa inchida mina, fara sa se preocupe de solutii pentru crearea de noi locuri de munca pentru disponibilizati. Singura unitate economica din oras care functioneaza este o fabrica de confectii. Infrastructura (drumuri, canalizare, gaze), este la pamant, ceea ce face ca orasul sa fie ocolit de investitori.
Dezinteresul investitorilor sporeste saracia
Chiar daca face parte din zona defavorizata Apuseni, localitatea nu este deloc atractiva pentru oamenii cu bani, pentru ca tot guvernul a scos cele mai importante facilitati acordate investitorilor in acest tip de zone.
Starea dezastruoasa se datoreaza lipsei oricarei investitii in modernizare, in ultimii 10 ani. Fondurile MINVEST Deva, compania nationala care patroneaza si E.M. ARIESMIN Baia de Aries, au fost dirijate cu prioritate si cu binecuvantarea guvernului spre exploatarile miniere din judetul Hunedoara.
Inchiderea minei nu va avea efecte doar pe plan social. Incetarea activitatii ar putea duce la producerea in zona a unor catastrofe ecologice. Luca Moga, presedintele Sindicatului ARIESMIN, a afirmat nu demult ca in zona exista trei -bombe ecologice- care ar putea -exploda- in orice moment. Cea mai periculoasa dintre ele este iazul de decantare de la Valea Sartisului care, daca nu este decolmatat periodic, ar putea sa rupa digul. In acest caz, cantitatile uriase de cianura si steril acumulate acolo ar avea impact distrugator. In mai multe randuri, acest iaz a produs poluari accidentale, in conditii de precipitatii intense. De altfel, iazul a fost folosit de mai multe ori de catre conducerea exploatarii ca mijloc de presiune asupra autoritatilor judetene. Acestea au fost nevoite sa intervina ori de cate ori exploatarea era debransata de la reteaua de curent electric, din cauza neplatii facturilor, pentru ca aparea pericolul deversarii iazului daca pompele electrice nu functionau. Exista si riscul iminent ca intreaga mina sa fie inundata.
Promisiuni neonorate
In 2003, guvernul a promis 75 miliarde de lei pentru inchiderea instalatiei de cianuratie. In cursul aceluiasi an s-au primit 800 milioane de lei. In 2004, desi trebuiau alocate 20 de miliarde, conform programului, guvernul a trimis doar 200 milioane de lei. Pentru ca instalatia lucreaza cu substante extrem de periculoase, conducerea exploatarii a fost nevoita, in aceste conditii, sa foloseasca fondurile -subtiri- pe care le avea la dispozitie pentru a o mentine in limite de siguranta.
Din cauza datoriilor de sute de miliarde, salariile minerilor au fost blocate sau intarziate de mai multe ori in cursul acestui an. In baza Ordonantei Guvernului 37/2001, privind reducerea arieratelor in economie, Directia Finantelor Publice Alba a blocat banii primiti ca subventie de la stat, desi legea prevede ca salariile trebuie platite cu prioritate. In final, 640 din cei 650 de salariati de la E.M. ARIESMIN au acceptat sa fie trecuti pe listele de disponibilizari. Li s-a oferit, in baza OG 8/2003, o suma intre 100 si 150 de milioane de lei in momentul parasirii unitatii, in functie de vechime.
Pentru ca nu au primit banii la timp, dupa expirarea preavizului, acum doua saptamani minerii au blocat DN 75. -Oamenii se temeau ca o data cu inchiderea exploatarii va fi rupta si unitatea sindicala, iar atunci nu vor mai avea puterea sa-si ceara drepturile. Au recurs la acesta solutie pentru ca nu au nici o sigurantaca-si vor mai primi banii-, a spus Luca Moga.
Situatia ramane tensionata
Sumele necesare pentru deblocarea situatiei au fost foarte mari. Salariile de preaviz aferente lunii septembrie totalizeaza sase miliarde de lei, alimentele aferente lunilor august si septembrie 700 mililoane de lei, plata contributiei la asigurarile de sanatate, pentru perioada aprilie-iunie 2001, 2,2 miliarde de lei, asigurarile de accidente in perioada iulie-septembrie 2004 – 140 milioane de lei, plata cotizatiilor de sindicat restante – 300 milioane de lei, iar cele doua salarii medii brute pe economie pentru disponibilizare totalizeaza 8,3 miliarde de lei.
-In momentul de fata, minerii au solicitat tot ceea ce inseamna drepturi salariale pe care trebuiau sa le primeasca la parasirea unitatii-, a declarat prefectul Mugurel Sarbu. El a mai spus ca banii pentru cele doua salarii medii pe economie pe care minerii le-au primit la disponibilizare sunt la AJOFM Deva, de unde au fost transferati saptamana trecuta in conturile personale ale disponibilizatilor.
Adrian Horincar
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
