In plin centrul Capitalei, la o aruncatura de bat de Piata Buzesti, functioneaza, de aproape o luna, Baia Publica Grivita. Inaugurata cu mare tam-tam de catre primarul Capitalei, Traian Basescu, si destinata celor care -nu au apa calda acasa-, Baia Publica s-a transformat intr-un loc in care daca nu esti -de-al casei- nu ai ce cauta. Oameni suspiciosi, priviri dubioase, intrebari soptite printre dinti, cam asta este atmosfera ce inconjoara celebrul stabiliment din strada Sfintii Voievozi. Este locul de taina al mafiei tiganesti. Aici se concep -afacerile- din Germania, Franta, se traseaza noi zone de operare in Europa, dar si modul cum sa se -investeasca- banii in tara. Garderobierul este un umil functionar al municipalitatii, platit in valuta de clientii baii. El este omul -de sase- ale miliardarilor interlopi.
Daca Politiei i-ar veni, prin absurd, ideea sa traga cu urechea la cele discutate in Baia Publica Grivita, singura din Capitala, arestarile implicite ar da o grea lovitura mafiei tiganesti?ë
Interogatoriul de la intrare
La sfarsitul lunii august, Traian Basescu a redeschis baia publica Grivita, declarand ca acest stabiliment a fost modernizat pentru ca bucurestenii care nu au apa calda acasa sa aiba unde se spala. -Am constatat ca locatarii blocurilor unde apa calda este sistata din cauza neplatii facturilor catre regia de termoficare nu au unde sa se spele si ne-am gandit sa apelam, pentru ei, la sisteme mai vechi. Am alocat, astfel, din bugetul local, sase miliarde de lei pentru punerea in functiune a Baii Grivita si sunt convins ca foarte multi oameni doresc sa o utilizeze-, declara, la acel moment, Basescu.
Intre ceea ce-si dorea primarul si ceea ce este in realitate Baia Publica este o diferenta imensa. Inca de la intrare, casiera iti arata ca nu esti prea bine venit. O privire curioasa te masoara din cap pina-n picioare, incercand sa-si dea seama care iti sunt adevaratele intentii. Raspunsurile la intrebarile nevinovate pe care le pui, de cand s-a deschis baia – cam cati oameni vin, care e programul, sunt monosilabice, suspiciunea femeii fiind evidenta.
Din scurta conversatie nu poti afla nimic. Baia s-a deschis cand a fost inaugurata, vin mai multi sau mai putini oameni, iar programul e cel afisat la intrare. Acum e randul tau sa fi luat la intrebari. De ce te intereseaza? Esti student? Nu ai apa calda? Vrei sa intri sau doar intrebi? Dupa ce, constiincios, raspunzi din reflex -DA-, de cate ori este nevoie, ti se comunica scurt: 50.000 la comun, 80.000 la cabina.
-Afaceri- facute sub aburi
Intrarea in baie e ca un soc. Aburii incinsi te izbesc in fata de cum deschizi usa. Pe jos, apa balteste pe ici, pe colo, totul fiind invaluit intr-un miros greu de sapun prost. In fata ochilor ti se deschide un asa-zis vestiar. De fapt, pe o laterala a camerei sunt cateva banci de lemn, separate de pereti metalici, pe care poti sa te asezi pentru a te dezbraca, in timp ce pe peretele opus troneaza garderoba.
Asezati in grupuri de patru-cinci, cei proaspat imbaiati stau asezati pe banci, aburii iesind din ei ca dintr-o oala ce a dat in clocot. Conversatiile sunt purtate in gura mare, nimeni nefiind preocupat ca ar deranja. Subiectele ce se dezbat nu au nici o legatura cu intretinerea. Nici cei care le poarta nu arata a oameni care nu au bani pentru plata apei calde, ba din contra. Lanturile grele din aur, bratarile si ghiulurile unui singur oaspete al Baii Grivita ar putea plati intretinerea unei familii pentru cateva luni bune. Tatuaje masive -impodobesc- bratele si piepturile celor care se relaxeaza. Telefoanele mobile suna mai ceva ca-n gara, conversatiile fiind scurte si la obiect. Fa aia, fa ailalta, du-te acolo, vino dincolo sunt instructiuni care se aud din toate colturile camerei.
-Oase a cazut la intristare-
Dupa ce-si rezolva problemele de -afaceri-, saracii clienti ai Baii Publice poarta conversatii ca-n Cismigiu. -Ai auzit, ba ca l-au saltat pe Oase? Era cu fufa aia a lui, nu stiu unde a plecat, si l-a pus dracu* sa puna botu* la niste prafuri. Cum dracu* au aflat aia ca are la el mortu*, nu stiu, da cica l-au luat ca din oala. Am vorbit cu unu* din gabori si a zis ca sa vedem mai incolo, ca acum e prea devreme-, se confeseaza unul dintre tuciurii, in timp ce se freaca cu prosopul pe spatele decorat cu cateva tatuaje.
Langa el, un alt -client- isi unge, cu un soi de crema, trupul de 140-150 de kilograme. -Ba, io ti-am zis ca e nasol. Mai bine te tii de curve si de smenuri, decat sa te bagi cu prafuri, ca-ti iau astia gatu* si-ti ramane copilasii fara tata-, adauga celalalt interlocutor, care poarta, mandru, pe antebrat numele unei iubite din tinerete, -Veta-, alaturi de o inimioara insagetata.
-La nazisti e nasol-
Intr-un alt separeu se poarta o conversatie mult mai tehnica. -Ba, a venit acu* unu* din baietasi din Germania si cica s-a imputit de tot. A incercat omu* sa-i faca de doua-trei ori si nu a mai tinut. S-au dus vremurile alea bune. Acu*, pentru 1.000 de euro iti rupi spatele de n-ai aer-. Ajutorul vine din partea unui -prieten-. -Ba, mai tine la belgieni. Acolo, la hotel faci cinci-sase si-o intinzi. Daca pun mana pe tine, e nasol, ca aia bat, nu gluma. In rest, e boerie-, adauga un coleg.
Conversatiile se poarta fara grija. Singurul intrus in acest mediu -select- esti tu. Nu ai aur pe tine, tatuaje si nici un renume in gasca. Daca tii la sanatatea ta, dupa cinci minute, mai bine pleci. Acaparat de conversatiile -erudite-, timpul curge repede. Brusc, te trezesti la realitate, atunci cand, pe un ton rece, garderobierul te intreaba: -Domnu*, nu va dezbracati?-. De privit, nu te priveste, e ocupat sa caute hainele unui client fidel, care-i strecoara in palma o bancnota de cinci dolari. In fond, tacerea costa.
Intrebarea trezeste interesul celorlati, care asteapta sa vada ce zici. -Nu, nu pot sa mai raman, am crezut ca voi avea timp, dar m-au sunat de la serviciu si trebuie sa plec-. Te intorci pe calcaie si iesi repede, nemaicontand ca ai calcat in cateva balti. Afara, un pusti negru, ce reazema un gard, iti cere o tigara. I-o dai repede si-ti continui drumul, sperand ca nimeni nu s-a preocupat prea mult de bizara ta aparitie intr-un loc al -debransatilor-.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
