Banii de la UE nu schimba naravurile tiganilor

In sfarsit, tiganii din Romania au inteles, in felul lor, sa se organizeze. Indiferent de motive, fie ele de capatuiala, de afirmare sociala sau chiar din dorinta de integrare sociala a acestei etnii, cert este ca au aparut fel de fel de asociatii neguvernamentale, care ii reprezinta. Mai mult, unele dintre ele au reusit sa obtina fonduri substantiale de la Uniunea Europeana sau de la alte organisme din Occident, cu scopul derularii unor proiecte convingatoare. Siretlicul cu care se impresioneaza -sponsorii- este cel al discriminarii la care ar fi supusa aceasta etnie in Romania, evident situatia fiind prezentata ca un fel de holocaust.

Interesant este modul in care s-au folosit fondurile obtinute. O zona in care astfel de ONG-uri au obtinut fonduri substantiale este Botosaniul.

Infractionalitatea a ramas aceeasi

Aproape doua miliarde de lei s-au cheltuit in 2001 si 2002 pe programe destinate tiganilor botosaneni, iar finalitatea acestora este cel putin deocamdata indoielnica. Infractionalitatea in randul minorilor nu s-a diminuat semnificativ si nici nu s-a inregistrat o crestere importanta a numarului rromilor care merg la scoala, desi s-au desfasurat sau inca se deruleaza programe de zeci de mii euro pe aceasta componenta. Tot felul de institutii si asociatii, de la Consiliul Judetean si Primarie pana la Asociatia Femeilor Filantropice sau Fanfara de la Balta Arsa, au sustinut proiecte pentru rromi.

In trimestrul patru din 2001 si in primul din acest an Asociatia pentru Promovarea Sigurantei Societatii Civile (APSSC), impreuna cu Primaria Botosani, Asociatia -Divano Romano- si Inspectoratul Judetean de Politie (IJP) au derulat un proiect pentru prevenirea infractionalitatii juvenile la rromi. Finantarea a fost realizata din fonduri neguvernamentale si s-a ridicat la 16.500 de euro, in cadrul programului realizandu-se mai multe intalniri cu parinti si copii ai etniei, intre altele, editandu-se chiar si un ziar – -Pakiv- – in limba tiganeasca (rromanes). Programul desfasurat si sutele de milioane cheltuite nu au dus insa la scaderea infractionalitatii in randul copiilor rromi. -Nu am o situatie exacta, dar, in general, indicatorii au ramas aceiasi-, afirma Costica Holca, comisar-sef al IJP. Mai mult, in unele cazuri, tiganii s-au dedat la gainarii chiar in timpul desfasurarii efective a programelor, cand mai plecau acasa cu cate un pix sau un creion. -Exista o tentatie ca astfel de obiecte sa le apartina, desi noi le dadeam si acasa-, afirma Melania Manolache, presedintele APSSC.

5.000 de dolari pentru renovarea unei case, cu titlu de sediu

Asociatia Divano Romano a obtinut de la RrAJE, o organizatie engleza a rromilor, o finantare de 5.000 dolari pentru amenajarea sediului asociatiei. Banii au fost folositi pentru renovarea locului in care isi desfasoara Divano Romano activitatea, insa asociatia isi are sediul chiar in locuinta Rubinei Feraru, presedintele asociatiei in cauza. Practic, cu banii proveniti din fonduri europene, sefii organizatiei au reusit sa isi amenajeze locuinta pe care tocmai o primisera in decembrie de la Primarie. S-au facut tencuieli, s-a dat cu var, s-au cumparat mochete, s-a achizitionat o usa, s-au adus birouri si urmeaza sa se renoveze si grupul sanitar, insa deocamdata nu au reusit sa monteze si o firma. -Reprezentantii RrAJE, care au fost la fata locului, au dorit acest lucru. Ei au vrut foarte mult sa imi usureze munca, pentru ca lucram de sase ani si nu aveam sediu pentru asociatie. Vor sa ma ajute si in continuare-, declara Rubina Feraru, presedintele Divano Romano. Aceasta mai spune ca prin acest program s-au creat timp de 10 luni locuri de munca la cinci persoane.

Din fonduri europene, rromii au reusit sa isi achizitioneze costume populare si sa isi repare si o parte din instrumentele populare. Astfel, fanfara din Balta Arsa a obtinut 2.300 de euro de la Fundatia Eurocarpatica, bani din care membrii ansamblului si-au cumparat costumatie de concert si si-au reconditionat ceva tobe, trompete, tromboane.

Zeci de mii de euro pentru aceeasi rata de scolarizare

In aceste zile se apropie de sfarsit un alt program pentru care APSSC a obtinut o finantare de 32.000 euro. Acesta s-a adresat tot rromilor minori si, intre altele, a avut ca obiective facilitarea integrarii in invatamantul primar a copiilor de varsta prescolara care au frecventat gradinita si alfabetizarea minorilor de sapte – 10 ani care nu au frecventat cursuri scolare sau le-au abandonat. Inceput spre finalul anului trecut, programul nu a adus modificari importante privitoare la rromii de scoala. -Adevarata problema nu este privitoare la scaderea sau cresterea numarului rromilor scolarizati, ci a cuprinderii in invatamant a tuturor rromilor-, afirma Constantin Manolache, inspectorul general adjunct al Inspectoratului Scolar Judetean.

Acestea fiind zise, poate ca n-ar fi rau ca autoritatile sa urmareasca finalizarea acestor programe, care beneficiaza de bani cu care s-ar putea realiza intr-adevar ceva pentru aceasta dificila etnie.