Bogdan Baltazar, audiat la DNA pentru privatizarea IMGB

Cunoscut opiniei publice datorita functiilor de vicepresedinte al FPS (perioada 1997-1998) si cea de presedinte al BRD (in perioada 1998-2004), bancherul Bogdan Baltazar a fost audiat ieri de procurorii anticoruptie in calitate de martor in dosarul privind privatizarea Intreprinderii de Masini Grele Bucuresti (IMGB). Desi in anul 2003 Curtea de Conturi a dat publicitatii un raport potrivit caruia privatizarea SC IMGB SA, realizata in 1997 de fostul FPS, a cauzat statului o pierdere de peste 1.100 de miliarde de ROL, Baltazar a sustinut ca afacerea a fost una corecta si profitabila pentru Romania.

Dupa doua ore de audieri, fostul vicepresedinte al FPS a declarat ca a fost chemat de procurorii Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) in calitate de martor in dosarul privatizarii IMGB -in contextul in care anchetatorii verifica mai multe privatizari efectuate in perioada 1997-1998-, perioada in care ocupa functia de vicepresedinte al FPS. Baltazar a tinut sa precizeze ca, in opinia sa, aceasta ancheta a DNA-ului are la baza incercarea Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) -de a scapa de dosarele din arhiva-. Mai mult, acesta a sustinut ca, -daca Orasanu ar trimite anchetatorilor toate dosarele din arhiva AVAS, acestea ar bloca activitatea DNA-. Fostul presedinte al FPS a mai declarat ca ancheta procurorilor vizeaza o hotarare a Consiliului de administratie al IMGB, referitoare la privilegiile cumparatorului, hotarare care, potrivit lui Baltazar, nu ar fi fost respectata intocmai. Cu toate acestea, bancherul a sustinut ca privatizarea IMGB a fost corecta si ca intreprinderea a fost data in conditii foarte bune pentru cumparator.

Privatizare contestata

Privatizarea IMGB s-a finalizat in decembrie 1997, prin incheierea contractului de vanzare-cumparare de actiuni intre fostul FPS si firma norvegiana Kvaerner ASA. In anul 2003, Curtea de Conturi a facut public un raport potrivit caruia privatizarea IMGB poate fi incadrata in randul actiunilor nereusite si neperformante, care nu si-au atins scopurile minimale propuse. Mai mult, raportul in cauza arata faptul ca pierderile in suma de 1.100 de miliarde de ROL reprezentau aproximativ dublul capitalului social inregistrat de societate. Acelasi raport al Curtii de Conturi dezvaluie ca masurile luate de FPS pentru a asigura aplicarea principiului transparentei si un tratament egal potentialilor cumparatori au fost superficiale. In acest context, Curtea de Conturi a sustinut ca reprezentantii FPS ar fi continuat negocierile dupa desigilarea ofertelor prezentate de potentialii cumparatori in plic inchis si sigilat, iar in acest fel pretul de cumparare a actiunilor convenit initial de la 25 de milioane dolari ar fi fost redus la 1,25 milioane de dolari.

Ţeapa norvegiana

Raportul in cauza n-a pierdut din vedere nici faptul ca societatea norvegiana Kvaerner ASA – cumparatorul IMGB – nu si-ar fi respectat angajamentul de a realiza o investitie in suma de 39,07 milioane dolari, majorata ulterior la 54,07 milioane dolari. Mai mult decat atat, expertii Curtii de Conturi au sustinut ca reprezentantii FPS ar fi omis sa mentioneze in contractul de vanzare-cumparare unele clauze prin care cumparatorul sa garanteze realizarea angajamentului investitional asumat si, de asemenea, sa includa in capitalul social al IMGB transmiterea actiunilor aferente valorii terenurilor pentru care IMGB a obtinut certificatul de atestare a dreptului de proprietate ulterior privatizarii.