Călăul de la Periprava, col. (r) Ion Ficior, pus sub acuzare pentru genocid

Torționarul Ion Ficior, fostul coman­dant al Coloniei de muncă Periprava, a fost citat, ieri, de către procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, care i-au adus la cunoștință faptul că este acuzat, oficial, de comiterea infracțiunii de genocid. Col. (rez) Ion Ficior a ajuns în fața justiției care-l cercetează penal în cadrul unui dosar deschis pe numele său, după denunțul formulat de Institutul de Inve­stigare a Crimelor Comunismului și Me­moria Exilului Românesc (IICCMER). Concret, Ficior este acuzat că, în virtutea funcțiilor de comandant și locțiitor de comandant, pe care le-a deținut între anii 1958 și1963, a pus la punct și a coordonat coordonat un regim de detenție represiv, abuziv, inuman și discreționar, împotriva tuturor deținuților politici de la Periprava. Din informațiile descoperite în arhive, precum și din mărturiile unor supravie­țuitori, specialiștii IICCMER au aflat că regimul de exterminare pus în aplicare de fostul comandant Ion Ficior a constat în privarea de hrană a deținuților, dublată de lipsa medicamentelor și a îngrijirilor medicale. În plus, bătăile și tot soiul de alte tipuri de violență, adăugate lipsei celor mai elementare condiții de trai, au dus la moartea a peste o sută de deținuți.
Într-un comunicat oferit de Parchetul de pe lângă instanța supremă se afirmă: „Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc mai precizează în cuprinsul denunțului că a identificat cel puțin 103 cazuri de deces, înregistrate în perioada 1958-1963, în rândul deținuților politici de la Periprava, perioadă în care numitul Ficior Iosif Ioan a exercitat funcții de conducere a coloniei de muncă.”

Bătuți și înfometați

În acest sens, Andrei Muraru, președintele executiv al IICCMER, a mai declarat că în urma investigațiilor făcute de reprezentanții institutului au fost identificate numeroase probe care indică faptul că, în perioada în care colonelul Ion Ficior, acum în vârstă de 85 de ani, a îndeplinit funcția de comandant al Coloniei de muncă de la Periprava, respectiv 1958-1963, deținuții politici au fost supuși unui regim de detenție extrem de dur, fiind înfometați și bătuți. Acesta precizează că au fost strânse documente care arată că în perioada în care Ion Ficior s-a aflat la conducerea Coloniei de muncă Periprava, acolo au murit 103 deținuți, toți condamnați pentru delicte politice. În acea perioadă, cele mai multe decese, respectiv 54, au fost înregistrate în cadrul grupei de vârstă 50-59 de ani. Dar, cel mai tânăr deținut mort atunci a avut 19 ani, iar cel mai bătrân dintre aceștia depășise 71 de ani. În cursul cercetărilor preliminare, cercetătorii IICMER au identificat peste 50 de supraviețuitori ai Coloniei de muncă de la Periprava, și au luat mărturii de la 21 dintre aceștia.
Venit încă de dimineață la Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție, Ficioru a stat acolo aproximativ 30 de minute, în cursul cărora procurorii i-au adus la cunoștință că este acuzat de comiterea infracțiunii de genocid. La ieșire, el a refuzat să facă declarații în fața presei. În schimb apărătoarea sa a fost ceva mai vorbăreață și le-a spus reprezentanților presei că: „Dacă ne gândim la fapta de genocid, atunci, da, ea este gravă, dar în realitate lucrurile nu stau chiar așa.” Iar asta pentru că, în conformitate cu opinia avocatei „La acest moment nu s-au administrat probe suficiente. Veți fi informați la momentul oportun despre modul în care se desfășoară ancheta.” Colonelul în rezervă Ion Ficior este, după Alexandru Vișinescu, fostul comandant al pușcăriei politice de la Râmnicu Sărat, cel de al doilea torționar comunist care ajunge, în ultimii ani, pe mâna justiției. O tentativă similară a mai avut loc în urmă cu aproape un deceniu, atunci când col. (r) Gheorghe Crăciun, fostul comandant al Penitenciarului Aiud a fost trimis în judecată. Din păcate, în acel caz, justiția oamenilor s-a dovedit a fi neputincioasă: Crăciun a murit înainte ca judecătorii militari să fi apucat să pronunțe o sentință pe numele lui.

Vasile Surcel