Bogdan Aurescu, agentul României la Haga, a deschis cea de-a doua rundă de pledoarii în procesul pe care țara noastră l-a intentat Ucrainei și a susținut că unica strategie a Ucrainei în pledoariile sale a fost repetiția acelorași idei "nefondate, regula de aur a publicității". "Am numărat nu mai puțin de 68 de cazuri în care reprezentanții Ucrainei au menționat Çdiferența accentuată a lungimilor coastelorÈ", a explicat agentul nostru la CIJ. Acesta a precizat că toate evidențele, în fapt și în drept, demonstrează că Insula Șerpilor nu are dreptul decât la cel mult 12 mile marine de mare teritorială ce i-au fost deja alocate prin acordul româno-sovietic din 1949. În plus, Insula Șerpilor este, după toate dovezile istorice și științifice, atât românești cât și ucrainene și internaționale, nimic mai mult decât o stâncă, în conformitate cu dreptul mării, care nu este locuită și nici locuibilă, iar Ucraina nu a reușit să demonstreze contrariul, în pledoariile sale din prima rundă – desfășurată săptămâna trecută. Agentul României a ilustrat în fața judecătorilor CIJ profunzimea argumentelor Ucrainei prin celebra, în România, schiță cu castravetele a lui Ion Luca Caragiale, pentru a conchide că așa-zisul "castravete" ucrainean – pretinsa predominanță a țărmurilor sale – nu este îndreptățit la suprafața de apă pe care o pretinde.
"Cartografii ucrainieni și-au făcut de cap"
Simon Olleson, cercetător la Universitatea din Cambridge, un alt reprezentat al României la CIJ a amintit că Ucraina nu a făcut decât să afirme, în pledoariile sale, că hărțile prezentate de România sunt copiate după documente sovietice mai vechi și chiar că, pur și simplu, "cartografii din instituțiile oficiale ale Ucrainei și-au făcut de cap". Acesta a remarcat că Ucraina nu a reușit să prezinte CIJ nicio hartă care să contrazică argumentația României. La rândul său, Daniel Muller, cercetător la Centrul de drept internațional din Nanterre și reprezentant al României în procesul de la Haga, a respins luni ca "mult zgomot pentru nimic" argumentul Ucrainei din cursul primului său tur de pledoarii de săptămâna trecută în sensul că digul Sulina ar fi o construcție artificială și nu ar trebui folosit ca punct de bază pentru trasarea liniei de delimitare. El a subliniat că digul este o instalație portuară integrată în coasta românească și nu poate fi considerat caracteristică artificială a acesteia, amintind că digurile sunt folosite în delimitările maritime pe plan internațional.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info

















