Exista oameni care isi dedica intreaga viata materializarii unei idei, oameni care isi canalizeaza intreaga energie pentru a-si implini un vis. Un astfel de om a fost Vasile Boca, invatator in comuna suceveana Botosana, care a muncit peste 30 de ani, pentru a realiza -Cartea neamurilor din Botosana 1763-1972-. In 1999, la 89 de ani, Vasile Boca s-a stins din viata. Fiul sau, Octavian, se lupta acum sa duca mai departe munca de o viata a tatalui.
Dupa -rascoala religioasa- din Transilvania
Transilvania, secolul al XVIII-lea. Durerea mainilor crapate ale taranului roman, sufletul sfasiat al parintelui care-si vede copilul plangand de foame, umilinta biciului boierului din sat, toate acestea erau alinate doar de credinta in Dumnezeu, de linistea sufleteasca gasita duminica la biserica. In 1763 insa, ortodocsii din Transilvania sunt chemati sa depuna juramantul fata de biserica de la Roma. Asa se face ca, in acel an, a avut loc rascoala religioasa din Transilvania, in urma careia o mare parte dintre romani au fugit in Moldova. Unii dintre ei, 117 capi de familie, cu 582 de suflete, s-au stabilit pe un domeniu al Manastirii Solca, in satul Botosana, localitate atestata documentar de la 1575, cand apare sub numele de Botoschana. Printre cei veniti de peste munti s-au aflat si descendentii familiei Boca, asa cum sta scris in -Cartea neamurilor din Botosana-.
Arborele genealogic al fiecarei familii
Dupa 200 de ani, invatatorului Vasile Boca i-a venit ideea realizarii unui arbore genealogic al locuitorilor comunei. Primele repere le-a obtinut de la batranii satului, dupa care a inceput sa caute in tot felul de acte, incepand cu cronica parohiala, care oferea informatiile cele mai complete. Dupa peste 30 de ani de munca, Vasile Boca a reusit sa finalizeze -Cartea neamurilor din Botosana-, care contine 123 de pagini, fiecare pagina avand dimensiunea de 40/30 cm. -Cartea neamurilor din Botosana- are ca punct de pornire satenii care traiau in localitate in anul 1763. Arborele genealogic al fiecarei familii este realizat pe linie masculina, fiind trecute insa, bineinteles, toate femeile. Interesant este ca la fiecare familie exista si un scurt istoric, care se refera la cum au ajuns inaintasii ei in sat, evolutia neamului respectiv si intamplari mai deosebite. Totodata, in carte sunt enumerati si cei 360 de sateni care au plecat din Botosana, de-a lungul vremii, prin casatorii sau prin natura serviciului.
Cu ajutorul -Cartii neamurilor-, satenii si-au identificat pamanturile
-Cartea neamurilor din Botosana- si-a dovedit utilitatea imediat dupa 1990, dupa cum ne-a povestit Octavian Boca: -Foarte multa lume venea la primarie pentru a-si cauta rudele. De la primarie ii trimiteau la Boca, la noi. Dupa 1990, cand au inceput sa-si caute actele pentru pamant, oamenii veneau tot la tata, pentru a afla datele exacte. Si acum vin oameni si intreaba tot felul de lucruri, pentru a afla daca sunt rude unii cu altii-. Profesorul Octavian Boca, convins de unicitatea -cartii-, pe 14 noiembrie 1998 a trimis o scrisoare la Guinness Book, in care prezenta -Cartea neamurilor din Botosana-. Dupa cateva luni a primit raspunsul. -Amabil, ne-au spus ca le pare rau, dar nu o pot lua in evidenta, deoarece nu au termen de comparatie-, ne-a povestit Octavian Boca. Dorinta lui este de a pastra munca tatalui: -Pentru comuna, pentru cei care au interes, as vrea ca aceasta carte sa fie pusa pentru pastrare pe calculator-.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
