
Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a denunțat procurorului general al României „fapte penale de natură să aducă o vătămare gravă înfăptuirii justiției, precum și activității CNSAS“, referitoare la declarațiile de avere depuse de Senat în procesul Rodicăi Stănoiu, de la Oradea. CNSAS a reclamat, într-un denunț obținut de Mediafax, faptul că Senatul a comunicat două declarații de avere ale Rodicăi Stănoiu (n.r. care contestă în instanță calitatea de colaborator al fostei Securități, susținând că notele informative ce îi sunt atribuite nu sunt scrise de ea) care par a fi scrise și semnate de persoane diferite. Declarațiile de avere – completate și semnate de Stănoiu – au fost solicitate de către judecători pentru a se putea face comparații între scrisurile de pe acte, inițial fiind trimisă de către Senat doar o copie după declarația din 9 ianuarie 2006. Concret, spune CNSAS, o serie de note informative adresate fostelor organe de Securitate trebuie comparate cu mai multe scripte de comparație, printre care și declarația amintită, pentru a stabili dacă reclamanta este autoarea notelor informative. CNSAS este nemulțumit de faptul că dacă nu ar fi făcut observații în legătură cu diferențele mari dintre cele două declarații de avere, expertiza grafologică s-ar fi făcut cel mai probabil degeaba și, pe de altă parte, instituția susține că la Senat nu se puteau depune două astfel de documente în aceeași zi după cum au precizat reprezentanții Camerei Superioare a Parlamentului. „Toate aceste aspecte duc, în opinia noastră, la concluzia că în speță s-au comis infracțiunile de fals material în înscrisuri oficiale (prevăzută și pedepsită de art. 288 Cod Penal), precum și de uz de fals (prevăzută și pedepsită de art. 291 Cod Penal)“, susține CNSAS, solicitând procurorului general al României să dispună efectuarea de cercetări pentru elucidarea cazului.
Dosarul Rodicăi Stănoiu cu CNSAS se judecă la Curtea de Apel Oradea, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a decis, în martie 2010, strămutarea procesului de la Curtea de Apel București la cea din Oradea. Instanța supremă a decis menținerea tuturor actelor făcute până atunci în acest dosar, astfel că va fi făcută o nouă expertiză grafoscopică dispusă de Curtea de Apel București în octombrie 2009.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info

















