„Colaboraționiștii” din dosarul lui Dragnea pot scăpa cu pedepse cu suspendare

Procurorii anticorupție au cerut vineri, la Înalta Curte de Casație și Justiție, condamnarea la pedepse cu suspendarea executării pentru doi dintre inculpații din dosarul "Fraudă la referendum", după ce aceștia au recunoscut integral faptele de care sunt acuzați.  Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) au luat în discuție, vineri, separat de dosarul "Fraudă la referendum", cazul celor două persoane care și-au recunoscut vinovăția.
 Procurorul DNA prezent la ședința de judecată le-a cerut magistraților constatarea faptelor de care sunt acuzați soții Marius Marinel și Simona Cristina Preduț și condamnarea acestora la pedepse cu suspendare. Acesta a arătat că cei doi nu erau instruiți din punct de vedere legal, că la nivel rural nu se cunoaște atât de bine practica de votare și că, în acest context, aceștia ar putea fi condamnați la o pedeapsă cu suspendare.
 La rândul lor, avocații celor doi au depus la instanță o decizie anterioară, dintr-un alt proces ce viza infracțiuni la legea electorală, în care s-au dispus pedepse administrative, cu amenzi.
 Avocații au cerut judecătorilor să se constate că faptele celor doi nu sunt de impact și că, prin prisma bunei-credințe de care au dat dovadă, după ce au colaborat, de la începutul anchetei, cu procurorii, ar putea să fie achitați sau amendați administrativ.
 Judecătorii instanței supreme au rămas în pronunțare în acest caz și urmează să ia o decizie în 27 ianuarie.
 Avocatul soților Marius Marinel și Simona Cristina Preduț a arătat, în 10 ianuarie, că aceștia doresc să fie judecați prin procedura simplificată, respectiv prin prisma articolului 320 indice 1 din Codul de procedură penală, prin care se arată că inculpatul recunoaște integral acuzațiile ce i se aduc de către anchetatori, iar în acest context i se scade o treime din pedeapsa ce va fi aplicată.
  Liviu Dragnea declara atunci, la ieșirea din sala de judecată, că nu se teme de declarațiile pe care le vor da cei doi inculpați care vor să admită acuzațiile DNA. Dragnea preciza că nu-i cunoaște pe cei doi și că aceștia nu au de unde să-l cunoască pe el. "Nu au ei ce să declare despre mine", a mai spus Dragnea.
 Instanța supremă a înregistrat în 7 octombrie 2013 dosarul "Fraudă la referendum", în care au fost trimiși în judecată Liviu Dragnea și alte 74 de persoane, și a stabilit primul termen în 18 februarie 2014. Ulterior, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis o cerere a DNA și a preschimbat primul termen în dosarul "Fradă la referendum", stabilind ca judecarea în această cauză să înceapă cu trei luni mai devreme, respectiv în 15 noiembrie.
 Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, în prezent deputat și vicepremier, a fost trimis în judecată pentru infracțiunea de folosire a influenței sau autorității de către o persoană care deține o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.
 Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, "cu ocazia organizării și desfășurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influența și autoritatea sa în partid în scopul obținerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianța politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, și anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obținute în alte condiții decât cele legale".
 
Anchetatorii susțin că Dragnea a fost susținut în fraudarea referendumului de 74 de președinți și membri ai unor secții de votare din localități din județele Teleorman, Vrancea, Gorj și Olt. Aceștia au fost trimiși în judecată pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale și introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracțiuni comise sub forma autoratului, complicității sau a instigării.