Zilele trecute, coincidența a făcut ca două teme militare majore să fie dezbătute simultan de Rusia și Europa exact în aceeași zi. La Bruxelles și la Soci s-au desfășurat în data de 5 iulie importante reuniuni dedicate tematicii militare. Pe măsură ce Rusia se înarmează și Europa tinde să-și constituie forțe noi de apărare.
La Bruxelles în data de 5 iulie a fost inaugurat grupul de reacție rapidă Weihmar, în componența căruia au intrat militarii din Polonia, Germania și Franța. Varșovia va asigura grupul cu elicoptere de transport și de luptă, cu transportatoarele Rosomak, însă Grupul va deveni activ abia peste doi ani și va executa misiuni în Europa și în toată lumea. Acordul ce consfințește crearea grupului a fost semnat de reprezentanții instituțiilor de apărare din cele trei state. Comandantul grupului de luptă va fi din partea Poloniei.
„Grupul de luptă Weimar“ constituie un element esențial din cooperarea „Trilateralei Weimar“ – Franța, Germania și Polonia – încă din anul 1991, având ca scop urgentarea procesului de aderare a Poloniei la UE și NATO.
Grupul de luptă Weimar are ca scop participarea la misiuni de stabilizare, umanitare, misiuni de salvgardare și de dezarmare. Franța va fi reponsabilă de asigurarea medicală, Germania va asigura logistica grupului, iar Polonia va asigura comanda și securitatea. Aceasta nu este singura inițiativă militară a Poloniei, paralelă cu participarea militară în NATO. La 12 mai 2011, la reuniunea miniștrilor apărării din țările Grupului de la Vișegrad (V4: Ungaria, Polonia, Slovacia, Cehia) în orașul Levoce, Slovacia, a fost adoptată hotărârea de crearea a unui corp comun militar (battle group). Acesta trebuie să devină operativ în prima parte a anului 2016 și să aibă aplicabilitate militară. Corpul militar comun va funcționa în cadrul Uniunii Europene și va intra sub comanda unui general polonez. Administrarea statului-major va fi formată din polonezi. În agenda grupului de luptă se află operațiuni în Kosovo și Afganistan, iar în proiect a fost acceptată participarea militară a Ucrainei.
În același timp la Soci a avut loc cea de-a 60-a ședință aniversară a Consiliului miniștrilor de apărare a statelor din Comunitatea Statelor Independente, prezidată de ministrul apărării Federației Ruse, Anatolii Serdiukov. La lucrările ședinței Consiliului miniștrilor apărării din CSI au luat parte delegați ce au reprezentat Ministerele Apărării din Republica Azerbaidjan, Armenia, Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan, Republica Moldova, Federația Rusă, Tadjikistan, Uzbekistan și Ucraina.
Rusia strånge forțele CSI sub pulpana sa, invocånd mitul URSS
Concepția de cooperare militară a membrilor CSI până în anul 2015, adoptată de Consiliul miniștrilor apărării din CSI, urmărește strångerea sub aripa Rusiei a forțelor CSI și, ca o noutate, începând din acest an s-a implicat si Ucraina în activitatea Consiliului. Ucraina este råvnită deci și de polonezi, și de ruși.
Participanții la ședință au ca obiectiv crearea unui sistem geoinformațional cu destinație militară pentru forțele militare ale statelor din CSI și intenționează accentuarea cooperării în privința creării sistemelor de comunicații. Ministrul rus a reafirmat și tema centrală ideologizantă a Moscovei – cu reflexe tipic sovietice – ce se configurează în cadrul proiectului „Noi suntem moștenitorii Victoriei“, dedicat aniversării a 70 de ani de la „victoria sovietică“ în cel de-al Doilea Război Mondial, anii 1941-1945.
Rusia încearcă din răsputeri să reînvie mitul URSS, își flexează mușchii, stuchește în vånt, face uz de gargară acidă, însă situația sa militară este departe de a se putea compara cu forțele actuale ale NATO.
Rusia va aloca aproximativ 474 de miliarde de euro pentru cercetare și dezvoltare în cadrul programului de înarmare până în 2020, o pondere de 80% urmând să fie destinată achiziționării de armament nou, a anunțat Vladimir Popovkin, prim-adjunctul ministrului rus al apărării, iar din acești bani vor fi achiziționate 600 de avioane și 1.000 de elicoptere pentru utilarea forțelor armate. Armata rusă mai planifică să cumpere încă 2 portavioane, în afară de cele procurate recent din Franța.
În perioada 2009-2011, forțele armate ruse vor primi 70 de rachete strategice, 30 de rachete Iskander, dar și o navetă spațială. În plus, Rusia va cumpăra 38 de aeronave, șase drone (avioane telecomandate), peste 60 de elicoptere, 14 nave, 300 de tancuri și peste 2000 de vehicule. Comandantul șef al Marinei Ruse, Vladimir Vâsoțki, a anunțat că până în anul 2020 pentru Flota Rusă din Marea Neagră va construi 15 fregate, 10 nave de suprafață și 5 submarine. Mai mult decât atât, o fregată și un submarin au fost lansate pe ape încă de anul trecut. Aceste planuri indică faptul că Moscova intenționează să-și recâștige superioritatea militară în regiunea Mării Negre.
Până în 2020, Rusia își propune să construiască opt submarine nucleare, dotate cu rachete balistice intercontinentale Bulava.
Ce evită să spună rușii este faptul că programul Obiect 195 (cunoscut ca T-95 de presa de specialitate) nu mai este sustinut de guvern și tancul, chiar dacă va fi finalizat, nu va fi cumpărat de armată. Sukhoiul de generația a 5-a este făcut după Su-47, iar cu racheta Bulava au dat greș de asemenea.
Rusia, colosul cu picioare de lut
Analistul Cristian Negrea, autor (și) al unor volume de ficțiune (și nu prea) despre potențiale războaie zonale cu vecinii, a dedicat numeroase comentarii potențialului militar al Rusiei, atrăgând atenția că în realitate sunt mult supraevaluate capacitățile militare rusești și menționând ca exemplu situația recentului conflict din Georgia, unde rușii, mult mai mulți ca număr și desfășurare tehnică, au avut pierderi considerabile, în pofida confruntării cu un inamic mult inferior.
„Suntem obișnuiți în a-i vedea pe ruși ca pe un colos militar, capabil să lupte de la egal la egal cu oricine, și chiar să învingă. Dar lucrurile sunt ceva mai subtile. Vedem la orice oră ce minunății tehnologice militare mai scot rușii, parcă ar fi într-o competiție, la fel ca și pe timpul Războiului Rece. Este adevărat, reflexele dobândite atunci nu dispar așa de ușor, mai ales cu noua conducere autocratică a Rusiei. Noile tancuri T-90, noi tipuri de rachete, avioane stealth, noi submarine superperformante și capabilități navale din ce în ce mai sofisticate umplu periodic jurnalele de informații militare. Dar, oricât ar fi de performantă cercetarea militară rusească, armata are câteva slăbiciuni (…)
În august 2008, cu ocazia intervenției împotriva Georgiei, Rusia a pierdut în cinci zile de război patru aparate de luptă: un Suhoi-24, două Suhoi-25 și un Tu-22MR. Comparativ, în cinci ani de luptă în Irak, americanii nu au pierdut atâtea avioane de luptă, ci doar câteva elicoptere. Esențial este faptul că, spre deosebire de georgieni care și-au declarat pierderile, respectiv 168 de morți, rușii le-au trecut din nou la secret, semn că erau mult mai mari, fără a lua în considerare și aliații abhazi sau osetini. (…) Un alt aspect cu care se confruntă armata rusă este, ca și în cazul întregii societăți, alcoolismul și corupția generalizată.“
Conform unor surse neoficiale, cheltuielile militare ale Rusiei scăzuseră de la 116 miliarde de dolari în 1990 la 3,4 miliarde de dolari în 1999. Pe scurt, acum zece ani, Armata rusă era la pământ. Atunci Armata rusă se baza pe efective de 988.000 de militari, cu 21.870 tancuri, peste 1.514 avioane de luptă, circa 1.700 de elicoptere de atac, 88 de nave de patrulare și costiere, 53 submarine, 1 portavion, 7 crucișătoare, 14 distrugătoare, 10 fregate etc.
În 2004 a început ascensiunea bugetului militar al Rusiei, ajungându-se în acel an la aproape 20 de miliarde de dolari, pentru ca acum miza bugetului militar rusesc – pe următorii zece ani – să atingă aproape 500 de miliarde de euro.
Șansele Rusiei de a intra în competiție militară cu NATO, respectiv cu SUA, principalul adversar al Rusiei, sunt însă nule. Spre exemplu, în 2007, cheltuielile militare ale Departamentului Apărării al SUA se ridicau la peste 600 miliarde de dolari, în timp ce bugetul militar al Rusiei abia atingea 33 miliarde de dolari, potrivit Institutului Internațional de Studii Strategice (IISS) de la Londra.
La sfârșitul anului 2010, cheltuielile militare ale SUA s-au ridicat la 698.3 miliarde de dolari, cifra constituind 42,8 la sută din cheltuielile militare mondiale, în timp ce în același an, cheltuielile militare ale Rusiei se cifrau la doar 58,7 mld. dolari.George Roncea
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
