Statutul consilierilor Curții de Conturi este similar cu cel al judecătorilor, susține Curtea Constituțională a României în motivarea deciziei din 15 octombrie, potrivit căreia modificările aduse Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi sunt constituționale. În data de 10 octombrie, președintele Traian Băsescu a sesizat CCR cu privire la multe prevederi din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi. Șeful statului a criticat atunci dispozițiile care prevăd că persoanele care au îndeplinit funcția de consilier de conturi pe durata unui mandat complet beneficiază de pensie de serviciu, în cuantumul prevăzut de lege pentru magistrați, susținând că încalcă principiul egalității în drepturi consacrat de Constituție, precum și Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Numai că magistrații Curții au considerat că textele de lege cu privire la consilierii CC prevăd aceleași incompatibilități ca și cele privind statutul judecătorilor, motiv pentru care CCR a constatat că funcțiile (cele două) sunt, din punct de vedere statuar, similare.
UNJR: CCR nu ține cont de propriile decizii
În acest context, UNJR consideră că magistrații CCR nu au luat în considerare tocmai istoricul deciziilor sale, prin care atribuțiile jurisdicționale ale consilierilor au fost preluate de către instanțe prin OUG 117 din 2003. Curtea Constituțională, prin decizia pronunțată, a menținut o consecință ce decurge din modul deficitar de reglementare a statutului consilierilor Curții de Conturi. Aceeași problemă se pune însă nu numai cu privire la statutul consilierilor Curții de Conturi, ci și cu privire la statutul altor funcționari publici ce sunt asimilați magistraților, fără a îndeplini în fapt atribuții jurisdicționale sau legate de actul de justiție. De asemenea, Societatea pentru Justiție a opinat că "în România, puterea legislativă și cea executivă au extins aplicarea drepturilor salariale (venit, sporuri, decontări, pensie de serviciu) ale magistraților la alte categorii de salariați, cum ar fi funcționarii din MJ, din CSM, ale căror atribuții nu sunt decât administrative, nicidecum judiciare". "Cine vrea să fie plătit ca un magistrat, să vină în magistratură: să ia decizii judiciare, să suporte riscurile specifice activității de magistrat, să poarte responsabilitatea unei astfel de profesii nobile. Suntem categoric împotriva înmulțirii categoriilor de surogați – pseudomagistrații", opinează judecătorii SoJust.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
