Numărul firmelor dizolvate a crescut simțitor după legea privind activul net adoptată de Bolojan fără testul IMM care era obligatoriu

Așa cum ziarul Curentul a dezvăluit încă din 2025 că fără a avea Testul IMM obligatoriu, legea cu Pachetul doi de măsuri fiscale care printre miile de modificări conține și unele esențiale la Legea 31/1990, în special pentru firmele care au activul net mai mic decât jumătate din capitalul social a fost intrat în vigoare.

Firmele care nu se recapitalizează vor trebui desființate și sute de mii de angajați rămân șomeri

Deși aceste modificări nu aduc vreun ban la buget, legea prevede că „societățile care, pe baza situațiilor financiare anuale, aprobate potrivit legii, au o valoare a activului net diminuată la mai puțin de jumătate din valoarea capitalului social subscris nu pot restitui acționarilor sau asociaților, după caz, sau altor persoane afiliate, așa cum sunt definite conform reglementărilor contabile aplicabile, împrumuturile luate de la aceștia” și în plus, dacă activul net nu este majorat până la jumătate din capitalul social, firma va trebui dizolvată.

Legea instituie și amenzi de 200.000 lei 

Dacă antreprenorii nu vor dori sau nu vor putea să aducă bani de acasă, media fiind de 113.243,76 de Euro per firmă, aceasta va fi dizolvată. Conform unui răspuns al IMM Romania (CNIPMMR), „numărul mediu de salariați din cadrul microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici este de 2,42 salariați/întreprindere. Raportat la această cifră se pot face calcule care să fie adaptate diferitelor scenarii.”. Așadar sute de mii de angajați ar rămâne șomeri mărind povara de pe umerii statului.

Sarabanda dizolvărilor a început

Numărul firmelor dizolvate în România a crescut semnificativ la începutul acestui an. Potrivit datelor centralizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), în luna ianuarie a anului 2026 au fost înregistrate 5.403 firme dizolvate, cu 47,22% mai multe decât în aceeași perioadă a anului 2025, când au fost raportate 3.670 de cazuri.

Numărul firmelor dizolvate a crescut cu 50% în prima lună a lui 2026. Cele mai multe dizolvări de companii au fost raportate în București, unde au fost închise 998 de firme, cu aproximativ 50% mai multe față de ianuarie 2025, conform stiripesurse.ro.

Pe următoarele locuri se află județele Constanța – 291 firme dizolvate (creștere de 75,3%), Cluj – 273 firme (plus 52,51%), Timiș – 248 firme (plus 65,33%), Ilfov – 235 firme (plus 55,63%), Dolj – 206 firme (plus 82,3%) şi Brașov – 200 firme (plus 56,25%). La polul opus, cele mai puține firme dizolvate au fost înregistrate în Mehedinți – 18 firme (scădere de 43,75%), Ialomița – 20 firme, Călărași – 25 firme, Giurgiu – 30 firme, Covasna – 33 firme şi Teleorman – 40 firme.

Cele mai mari creșteri ale numărului de dizolvări s-au înregistrat în județele Galați, Mureș, Covasna și Gorj. În schimb, scăderi au fost raportate doar în Mehedinți și Satu Mare.

Bolojan a doptat legea fără a cunoaște sau înțelege raportul CNSM

Conform celui mai recent raport anual al Comitetului Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială CNSM, cel pentru anul 2024, în România, „numărul firmelor cu deficiențe de capitalizare se ridică la 260.500, respectiv 31 la sută din totalul firmelor din economie, după o creștere de 9 la sută în termeni anuali. Necesarul de recapitalizare al acestor firme totalizează aproximativ 147 miliarde lei, fiind echivalentul a 29,5 miliarde euro,  respectiv o valoare care depășește nivelul fondurilor alocate României prin PNRR (28,5 miliarde euro)”, se consemnează în raport CNSM. Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială (CNSM) a fost înființat prin Legea 12/2017 și este condus de Mugur Isărescu. Din el fac parte doi viceguvernatori ai BNR, Leonardo Badea și Florin Georgescu, șefi din ASF Alexandru PETRESCU, Gabriel Ioan AVRĂMESCU, Ștefan Daniel ARMEANU, Alexandru Nazare, Ministrul Finanțelor și Florin-Alexandru Zaharia, Secretar de stat, Ministerul Finanțelor.

Totodată din cele aproximativ 920.000 de firme care au depus bilanțul pentru anul fiscal 2024, peste 325.000 au încheiat anul pe pierdere, arată datele disponibile. Numărul companiilor cu rezultat negativ este semnificativ mai mare decât în 2023, când au fost raportate 283.000, și aproape dublu față de 2018, când figurau 193.000 de firme.

Pierderea totală cumulată a acestor companii ajunge la aproape 56 de miliarde de lei, comparativ cu 46 de miliarde în 2023 și 31 de miliarde în 2018. Practic, în doar șase ani, pierderile la nivelul companiilor neprofitabile au crescut cu peste 80%.
Cele 325.000 de firme cu minus în 2024 reprezintă 35% din totalul companiilor care au depus bilanț. Acestea au realizat împreună vânzări de 379,5 miliarde de lei și au avut peste 825.000 de angajați, o structură care arată că segmentul firmelor neprofitabile rămâne important în economia națională inclusiv din perspectiva ocupării forței de muncă.

Președintele Nicușor Dan explica recent, adesea conțopiștii de la stat nu iau decizii pe baza datelor

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, este un politician care nu are nici studii economice, nici juridice dar care impune măsuri economice pe care în mod evident nu le poate explica.  La rândul lui, Bolojan își asumă răspunderea pe legi pe care cel mai probabil nici nu le-a citit dar i-au spus lui niște politicieni sinecuriști că ar fi bune.