Cum a ajuns România într-un an de la o țară model pentru FMI în pericolul de a nu mai semna un nou acord

Nu mai e un secret pentru nimeni faptul că discuțiile dintre guvernul Ponta 2 și echipa de negociatori a FMI sunt destul de tensionate, pe fondul  neîndeplinirii de către România a obligațiilor asumate în cadrul acordului semnat cu Fondul. Negocierile cu FMI, ce au avut loc, sâmbătă, la Ministerul Finanțelor, cu miniștrii responsabili de taxe, impozite, pensii și salarii  s-au prelungit până după miezul nopții. La finalul discuțiilor, reprezentanții Fondului au amânat semnarea unui nou acord de tip preventiv, motivând necesitatea de a vedea mai întâi cum se va încheia actualul parteneriat , prelungit cu două luni, la solicitarea premierului Victor Ponta. Astfel, în timp ce Ponta zburda vesel pe terenul de baschet alături de Badea și Ciutacu, FMI îi trăgea de urechi pe oficialii de la București, pe motiv de nerespectare a promisiunilor asumate anterior. Situația, deloc favorabilă României, a fost recunoscută chiar de către unul dintre miniștrii cabinetului Ponta .“ Noi trebuie să ne facem temele foarte bine. Din păcate, până acum nu ni le-am făcut și este timpul să respectăm ceea ce ne angajăm să facem. Au fost discutate toate problemele legate de sectorul energetic, de privatizarea unor companii, de introducerea managementului profesionist la majoritatea companiilor energetice“, a spus ministrul Constantin  Niță, la ieșirea de la discuții.
Guvernul a solicitat și prelungirea actualului acord cu două luni, pentru a putea finaliza anumite proceduri din cele deja discutate cu FMI.
„Sunt lucruri care trebuie făcute, care țin de calendar și respectarea legislației din România, pentru că toată lumea vrea să facă lucruri foarte repede, dar nu poți să faci nimic care ar încălca un termen prevăzut în legislație“, a precizat ministrul comunicațiilor, Dan Nica, în încercarea de a explica situația deloc roz în care se află astăzi țara noastră în raport cu FMI.
De altfel, primul oficial român care a anunțat că discuțiile cu reprezentanții FMI nu sunt atât de optimiste pe cât și-ar dori autoritățile de la București a fost chiar premierul Victor Ponta care ne-a anunțat, încă de vineri, că  „Eu am cerut extinderea acordului, pentru a finaliza partea de reforme structurale, fără ca să ne mai grăbim, ca la Oltchim. Nu cred ca va fi o problema aprobarea acestui lucru“.
Acordul stand by de tip preventiv era valabil, inițial, pana în luna aprilie, iar Ponta a reiterat ideea încheierii unui nou acord. Deocamdată, dorința sa nu a rezonat cu intențiile FMI, oficialii Fondului amânând luarea unei decizii în acest sens până când autoritățile de la București vor pune în practică promi­siunile luate anterior.
Analiștii sunt de părere că acordul cu FMI oferă în prezent României credi­bilitate pe plan internațional, acest lucru reflectându-se și în scăderea costurilor la care țara noastră se poate împrumuta pe  piețele financiare. Prin urmare, cabinetul Ponta este extrem de interesat în acest moment de încheierea unui nou acord de tip preventiv, întrucât în lipsa lui, cresc costurile de împrumut și, prin urmare, cursul leu-euro nu mai este atât de predictibil pe cât și-ar dori atât oficialii de la București cât și românii de rând care-și plătesc lunar ratele la bănci.

În urma cu un an, eram un exemplu pentru FMI

Dincolo de discuțiile tensionate de la București, se ridică o întrebare simplă, retorică deocamdată : Ce s-a întâmplat într-un an de zile , astfel încât România să ajungă dintr-o țară dată exemplu de FMI în situația de a risca să nu mai semneze un nou acord preventiv cu Fondul? Răspunsul trebuie să ni-l ofere premierul Victor Ponta, care astăzi se va întâlni cu delegația FMI. Victor Ponta și echipa sa trebuie să lămurească ce a dus la această schimbare la 180 de grade a opticii FMI. Reamintim că în martie 2012, Fondul Monetar Internațional a publicat  bilanțul acordului început cu România în 2009. Economiștii instituției au lăudat în acest document  România pentru fermitatea și angajamentul dovedite  prin măsurile  luate pentru atingerea obiectivelor din program.
Cea mai mare reușită? România a recâștigat încrederea piețelor, măsurată prin prima de risc cerută de investitori pentru a împrumuta statul, după cum subliniau specialiștii FMI.
Bilanțul acordului de finanțare externă al României descria în termeni admirativi acțiunile luate de autoritățile române pe perioada de desfășurare a acestuia. Între martie 2012 și ianuarie 2013, reprezentanții FMI și-au schimbat aproape radical poziția, după ce au analizat și au ajuns la concluzia că promisiunile asumate au rămas în continuare la stadiul de deziderat.
Andreea Paul, fost consilier al premierilor Emil Boc și Mihai Răzvan Ungureanu, actual deputat PDL, a  explicat pentru ziarul „Curentul“ de ce a ajuns România dintr-un model scos în evidență de FMI în situația de a risca să nu mai semneze un nou acord preventiv: „La plecarea guvernului Mihai Răzvan Ungureanu , guvernul Ponta a preluat calendarul obligațiilor asumate cu FMI, Banca Mondială și Comisia Europeană. A renegociat respectivele ținte și nu a reușit să le onoreze“. Andreea Paul a reamintit eșecul privatizării Oltchim și insolvența de la Hidroelectrica , două exemple care , în opinia sa, „n-au făcut decât să așeze o ghiulea de gâtul guvernului Ponta“.În opinia sa , „suntem în următoarea situație: un acord potențial cu FMI , în care nu mai apare perspectiva unui împrumut de bani, adica un acord preventiv care se bazează pe încrederea reciprocă. Atâta timp cât nu mai există condiționarea FMI cu tranșele de bani pentru onorarea țintelor asumate în acest nou acord, FMI nu s-ar putea așeza la masa negocierilor decât cu un partener credibil. Altfel, ar putea fi pusă sub semnul întrebării chiar credibilitatea FMI“. Potrivit deputatului PDL Andreea Paul, un  nou acord cu FMI este impor­tant pentru a demonstra credibi­litate în fața investitorilor, pentru a atrage investiții și mai ales pentru a arăta că România este un partener solid. În lipsa unui acord, „pierdem un ochi vigilent și aspru care să dea semnalul international că România e acel partener credibil și solid de care au nevoie investitorii“, a mai precizat parlamentarul PDL: Conse­cințele absenței unui acord cu FMI sunt dintre cele mai neplăcute: presiuni pe creșterea economică, deprecierea cursului de schimb , precum și creșterea costurilor de împrumut ale României. Exemplul Ungariei, o țară care a renunțat la acordul cu FMI, pentru ca peste un an să revină asupra acestei decizii, odată cu  înrăutățirea situației economice, ar trebui să fie o lecție  pentru guvernul Ponta care tratează cu prea multă ușurință negocierile cu FMI. 

Autoritățile de la București recunosc că nu și-au respectat promisiunile

Mai cu jumătate de gură sau mai puțin direct, membrii cabinetului Ponta au recunoscut, după întâlnirea cu delegația FMI, că nu și-au făcut temele, motiv de amânare a deciziei privind încheierea unui nou acord de tip preventiv. Astfel, executivul s-a angajat ca până la finalul lunii aprilie să definitiveze cadrul pentru acordarea ajutoarelor de încălzire și energie electrică.
„O să definitivam legea referitoare la consumatorul vulnerabil pana la sfârșitul lunii aprilie. În scurt timp vom avea și planul național de ocupare, în special pentru tineri“, a spus ministrul Muncii,  Mariana Câmpeanu. Iar aceasta nu e singura întârziere reclamată de repre­zentanții FMI. Discuțiile vizează și calendarul privatizărilor, și listarea la bursă a unor companii. Un exemplu este Poșta Română, pentru care Guvernul dorește declanșarea procedurilor până în mai.“Sperăm ca Poșta Română, care este un obiectiv deosebit de important, să beneficieze de un investitor puternic care să vină cu resursele financiare pentru modernizare. Au fost contactate un număr mare de companii. Ne îndreptăm cu pași repezi către faza când va fi publicat anunțul“, a declarat ministrul Comunicațiilor,  Dan Nica, la finalul discuțiilor cu delegația FMI. De asemenea, tot din ciclul vom face totul ca să fie bine, ministrul delegat pentru energie, Constantin Nițu a declarat „Ne asumăm introducerea managementului privat la câteva companii importante – Romgaz, Nuclearelectrica, Transgaz. Ne asumăm începerea unor proceduri de privatizare pentru Electrica“. Ministrul Niță nu a precizat dacă asumarea asta de manageri privați la companiile de stat vine la pachet cu nelipsitele carnete de partid care au însoțit toate numirile de până acum. Decizia guvernului Ponta de a numi aproape exclusiv doar manageri privați care au fost anterior membri PSD și PNL  a stârnit nemulțumiri la nivelul FMI, unde s-a apreciat că actualul cabinet instalat la Palatul Victoria nu tratează cu seriozitate chestiunea gestionării com­paniilor de stat pe criterii de performanță economică.

Iulia Nueleanu