De la „huliganii” lui Ceaușescu la „bețivii” lui Marga, via „golanii” lui Iliescu

Provenit din pepiniera „kulturnicilor” PCR, Andrei Marga nu pierde nici o ocazie să ne demonstreze  că mintea lui funcționează, chiar și acum, după vechiul principiu comunist „cine nu este cu noi este împotriva noastră”. Dar și că este un brav ucenic și continuator în linie directă atât al „dictatorului” Nicolae Ceaușescu dar și al „democratului” Ion Iliescu. Zilele trecute, după ce un grup de artiști din diaspora au organizat, la Salonul de Carte de la Paris, un insolit „bal mascat”, sait-ul ICR-ului păstorit de Marga a oferit un comunicat în care se afirmă: „Pentru câteva minute, un grup de cinci tineri, aflați sub influența alcoolului, au protestat în fața pavilionului românesc, declarând că luptă față de «politizarea ICR». Printre cei care s-au declarat jigniți de comportamentul acestora s-a numărat și Serge Celibidache, dar și alți membri ai comunității românești din Paris. Tinerii purtau măști cu chipurile lui Gabriel Liiceanu, Mircea Cărtărescu, Neagu Djuvara , Andrei Pleșu și Victor Ponta. Aceștia sunt cunoscuți pentru comportamentul lor scandalos în comunitatea românească din Paris, după cum a declarat doamna Alexandra Barrault, profesoară la o universitate pariziană”. Nu am înțeles, cine ar putea fi cei care „sunt cunoscuți pentru comportamentul lor scandalos în comunitatea românească din Paris”. La prima vederea această frază șchioapă ne-ar putea face să credem că este vorba despre „Gabriel Liiceanu, Mircea Cărtărescu, Neagu Djuvara și Andrei Pleșu și Victor Ponta”. Dar bineînțeles că lui Marga nici prin cap nu i-a trecut să se lege de plagiatul lui Victor Ponta, chiar dacă și acesta a provocat un scandal imens în lumea civilizată. Sau poate că ne înșelăm iar „pălmașii” de la ICR chiar să fi dat dovadă de un curaj sinucigaș? Haida, de!
Așadar, scurt pe doi: cei care protestează împotriva lui Andrei Marga sunt, desigur, niște bețivi ordinari. Dar nimeni nu s-a deranjat să ne explice de unde au aflat boșii de la ICR că tinerii protestatari erau beți. ?ê?£i asta pentru că, din câte putem bănui, înalții noștri reprezentanți nu s-au  dus acolo înarmați cu fiole alcool-test. De fapt, același Marga care, deși aflat la câțiva pași de protestatari a recunoscut că în acele momente a fost lovit de „orbul găinilor”. Motiv pentru care ne-a și comunicat senin: „Nu mi-am dat seama să fie vreun protest”.
De fapt, „bețivii” lui Marga sunt un semn clar al decadenței noastre. În Decembrie 1989 Nicolae Ceaușescu vedea peste tot „agenturili” care îi puseseră în mișcare pe „huliganii” de la Timișoara. Apoi, după doar câteva luni, în iunie 1990, Ion Iliescu și-a asmuțit hoardele de mineri împotriva „golanilor” din Piața Universității. Așadar, mai puțin de 24 de ani au fost suficienți pentru ca protestatarii români să decadă la rangul de ocară de „bețivi”. Lucru observat, oarecum cu regret chiar de Mircea Cărtărescu. Aflat la Bruxelles, unde a participat la o întâlnire cu cititorii săi la librăria „Europa Nova”, celebrul poet a declarat, a două zi după incident: „Am fost frapat de similitudinea dintre faptul că acum două decenii Ion Iliescu îi numea golani pe cei care ocupaseră Piața Universității și faptul că domnul Andrei Marga îi numește bețivi pe cei care au făcut protestul. Asta vreau să spun.”

Dai în mine…. dai în fabrici și uzine

Ei bine, nu doar reprezentanții Institutului Cultural Român birjărit de Andrei Marga au văzut „bețivi” la Salonul de carte de la Paris. Parafrazând, desigur fără să vrea, vorbele rostite cândva de Ion Iliescu, „Nemurici-ul” politichiei dâmbovițene care îl acuza pe Ceaușescu că ar fi „întinat nobilele idealuri socialiste”, mai marii ICR, plus o serie de personalități culturale prezente la eveniment, au constatat, plini de satisfacție că „imaginea României nu a fost întinată de protestatarii de la standul țării noastre la Salon du livre”. Iar una dintre aceste personalități, care s-a preschimbat, de bunăvoie, în zid protector al lui Andrei Marga a fost Nicolae Manolescu, ambasadorul României la UNESCO. Mânuind cu îndemânare „sabia” vorbelor, distinsul critic literar ne-a demonstra că „alcool-testerul” său chiar este de ultimă generație, motiv pentru care identifică, fără dubiu, și ce au înghițit „bețivii”: „Acest lucru nu înseamnă mare lucru pentru imaginea noastră. A fost un sparanghel toată chestia, dar că băuseră era evident”. Asta cu „sparanghelul” n-am prea înțeles-o, dar de, te pui cu subtilitățile criticii literare? În schimb, trebuie să recunoaștem abilitățile de milițian de la „Circulație” ale profesorului Manolescu: „Cei mai mulți se perindaseră pe la standul României și băuseră. E vin bun, de Prahova.” Aha, așadar protestatarii „drojdiseră” doar „vin de Prahova”.
Tot bețivi a văzut acolo și Irene Arsene, directorul Curtea Veche Publishing, care a declarat că a fost o deschidere cum n-a mai văzut până acum, deși a fost la multe târguri. Dar și că „A fost un incident nefericit, provocat, după părerea mea, de niște tineri, unii așa-ziși artiști, alții poate în numele asociațiilor române de peste tot, niște tineri și suficient de bine montați și bahic, probabil beți, s-o spunem pe românește”. Distinsa doamnă a mai menționat și că „din fericire, după o intervenție destul de scurtă și eficientă lucrurile au revenit la normal”. Iar motivul acelei „intervenții scurte și eficiente” a fost explicat chiar de Olivia Horvath, șeful Direcției relații publice de la ICR Paris, care s-a lăudat că ea a fost aceea care a chemat forțele de ordine la Salon du livre pentru a-i îndepărta pe protestatari. Forțe de ordine care au și intervenit cu adevărat eficient. Adică i-au „umflat” și i-au lat pe sus pe cei câțiva tineri purtători de mască. Dar hai să nu ne iluzionăm: reprezentanții forțelor de ordine franțuzești n-au intervenit pentru că i-ar fi ars la suflet de liniștea standului românesc păstorit de Andrei Marga ci pentru că, în acel moment, acolo se afla președintele Francois Hollande. Președinte care chiar dacă nu se mai bucură chiar de toată dragostea francezilor este totuși simbolul încarnat al Republicii Franceze. Iar acolo, simbolurile chiar sunt respectate. De fapt, anumite voci au criticat duritatea intervenției forțelor de ordine. Critici oarecum nejustificate: doar nu ați fi vrut să-i vedem pe jandarmii francezi trântindu-și caschetele de pământ și zbierând „Ieși afară, javră ordinară”.

Vasile Surcel