Plagiatul pare a fi devenit, în cadrul Guvernului Ponta, un soi aparte de rang nobiliar, care nu se moștenește, însă, din tată în fiu, de la o generație la alta, ci cu mult mai rapid, de la ministru la ministru. Iar dacă, până acum, Ministerul Educației a fost „moșia” care a oferit cea mai mare „producție” de plagiatori la hectar, nici noua formulă guvernamentală nu se lasă mai prejos. La scurt timp după ce am fost obligați să acceptăm stratul gros de praf așternut peste plagiatul comis, cândva, de actualul nostru premier, dar și după ce Ecaterina Andronescu a plâns pe la toate televiziunile de unde a încercat să ne convingă că nu are nici o legătură cu o serie întreagă de articole despre care s-a demonstrat că ar fi însușite pe nedrept, plagiatul a „răsărit” și în viitorul „Guvern Ponta II”. Noul venit în „clubul” plagiatorilor guvernamentali este Mihnea Costoiu, actualul rector al Universității Politehnice București, nominalizat pentru nou-creata funcție de Ministru al Cercetării. Dar, din păcate, s-ar părea că, la noi, până și „casta” plagiatorilor a cam început să degenereze. Unde o fi plagiatul vânjos al premierului Ponta care, doar ce s-a încordat odată voinicește și a dat un ditamai „Copy/Paste” care i-a îmbogățit teza de doctorat cu 180 de pagini ciordite pe față din munca altora. Plagiatorii de azi sunt cu mult mai nevolnici. Ajuns rector al Politehnicii fără să fi apucat să-și înnobileze „CV”-ul cu titlul academic de doctor, Mircea Costoiu nici măcar nu s-a mai obosit să copieze din lucrările altora ci, în premieră pentru mioritica noastră lume universitară, a ales o variantă cu mult mai simplă: autoplagiatul. Această formă nouă și inedită de „ciordeală” universitară a fost descoperită de Alexandru Toma Pătrașcu, cel care a și popularizat-o pe saitul „Contributors.ro”. Iar după ce a detaliat motivele pentru care ar recurge cineva la un asemenea „procedeu”, Pătrașcu a și demonstrat, clar, modul în care viitorul ministru Mihnea Costoiu s-a copiat, el însuși, pe sine însuși. Acolo, Pătrașcu relatează cu o anumită doză de umor că „Finanțarea pentru proiectele de cercetare se acordă în urma unei evaluări, iar unul din criteriile importante este valoarea cercetărilor; se urmărește originalitatea rezultatelor, impactul și relevanța. La rândul său, impactul se măsoară, de obicei, cu ajutorul indicelui de impact ISI; în esență se urmărește gradul în care un articol al cercetătorului în cauză este citat în lucrările altor autori. ?ê?£i așa începe goana după reviste cotate ISI… Pe scurt, cu cât ai mai multe articole apărute în astfel de publicații, cu atât mai bine: avansezi în grad -didactic sau de cercetare, obții mai ușor finanțări etc. Dar dacă nu prea ai ce publica, ce faci? ?ê?£i dacă lucrările tale sunt banale, cum te descurci? O soluție este să cauți reviste mai de mâna a doua, a treia sau a șaptea, dispuse să te publice; o alta, să-ți clonezi articolele astfel încât să pară că publici din greu. Chiar dacă revista în care ai apărut are un coeficient de impact foarte mic, măcar poți să-ți populezi, cu mândrie, în CV rubrica „Lucrări publicate în reviste cotate ISI.”
Auto-Copy/Paste
Alexandru Toma Pătrașcu a descoperit că „la o rapidă trecere în revistă a CV-ului dlui. Mihnea Costoiu, ies în evidență, printre puținele articole publicate în reviste cotate ISI, două, cu titlu foarte asemănător, publicate cam de aceeași oameni, în aceeași revistă, aproximativ la aceeași dată. Este vorba despre: Adamescu D, Costoiu M, Corocăescu M, Pleșu V, Iancu P, Arsene C, Tălpuș M: Integrated Software Application for University Management of Material Resources, Source:
PRES 2010: 13th International Conference on Process Integration, Modelling and Optimisation for Energy Saving and Pollution Reduction, Book Series: Chemical Engineering Transactions, vol 21, pp 493 – 498, DOI: 10.3303/CET1021083, ISSN: 1974?óÔé¼?É9791, ISBN: 978?óÔé¼?É88?óÔé¼?É95608?óÔé¼?É05?óÔé¼?É1, (2010) dar și de „sora sa „geamănă” Costoiu M, Adamescu D, Svasta M, Nicola S, Pleșu V, Iancu P, Alesincu H: „Integrated Software Application for University Research Management, Source: PRES 2010: 13th International Conference on Process Integration, Modelling and Optimisation for Energy Saving and Pollution Reduction, Book Series: Chemical Engineering Transactions, vol 21, pp 1069 – 1074, DOI: 10.3303/CET1021179, ISSN: 1974?óÔé¼?É9791, ISBN: 978?óÔé¼?É88?óÔé¼?É95608?óÔé¼?É05?óÔé¼?É1, (2010). Ambele sună ciudat, dar limba păsărească a specialiștilor devine clară atunci când privești imaginea paginilor și schemelor copiate identic. Fapt evidențiat clar de Pătrașcu: „Textele, cu toate micile refrăzari, sunt virtual identice; la fel diagramele, deși redesenate, prezintă o structură identică în ambele articole”.
Un „turnător” de nădejde
Cei care sunt la curent cu relațiile dintre membrii lumii academice, spun că acest Mihnea Costoiu este unul dintre apropiații Ecaterinei Andronescu, cea care i-a și lăsat moștenire funcția de rector al Universității Politehnice București. Nu este foarte clar ce l-o fi recomandat pe Mihnea Costoiu pentru înalta funcție de Ministru al cercetării. Că de ocupat se ocupă cam de toate, precum mielul blând care suge la mai multe oi: este cadru didactic asociat la Academia de Studii Economice din Capitală, la ?ê?£coala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) și la Universitatea Politehnica. În 2009 pe vremea ministeriatului eternei Ecaterina Andronescu el a fost secretar de stat în Ministerul Educației, iar între 2001 și 2004 a fost secretar general în cadrul aceluiași Minister, tot sub mandatul Ecaterinei Andronescu. În ceea ce privește cariera academică, el nu s-a prea grăbit: el trudește din greu, de aproape zece ani, la un doctorat pe care l-a început prin anii 2002-2003. Dar titlul cu care el se laudă ori de câte ori are ocazia este cel de „olimpic”, membru în lotul național de fizică în anul 1988-1989. Ceea ce uită să amintească viitorul ministru Costoiu, este faptul că, la un moment dat, CNSAS i-a descoperit un angajament de colaborare cu fosta Securitate, angajament semnat încă de la frageda vârstă de 17 ani, adică exact în perioada în care el și-a descoperit vocația de mare „fizician” premiat la olimpiadele naționale.
Vasile Surcel
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
