DNA: Senatorul Banias este făptuitor în dosarul lui Baaklini

Procurorul anticorupție care anchetează vånzarea unor motoare industriale de la UCM Reșița firmei libanezului Said Baaklini, acesta din urmă cerånd o restituire de TVA de 60 milioane de euro, a declarat, ieri, în fața magistraților ICCJ, că senatorul PDL Mircea Banias e „făptuitor“ și că acesta este interceptat. Aceste susțineri au fost făcute de anchetorul Gheorghe Bocșan, cel care instrumentează dosarul UCM Reșița în fața completului de 5 magistrați care judecă atåt contestația DNA privind cercetarea în libertate a lui Adrian Chebuțiu, președinte al Consiliului de Administrație și director general al SC UCM Reșița SA, cåt și recursul lui Adrian Coriolan Preda, director executiv al aceleiași societăți, față de arestul preventiv.
Anchetatorul Gheorghe Bocșan, cel care instrumentează dosarul în care cei doi sunt cercetați – privind vânzarea unor motoare industriale de la UCM Reșița firmei libanezului Said Baaklini -, a spus în fața instanței că nu este fundamentată excepția de necompetență materială a instanței supreme, invocată de către avocați, pentru că în acest dosar s-au făcut cercetări și față de un parlamentar, respectiv senatorul PDL de Constanța Mircea Banias. El a precizat că faptul acesta creează un caz de indivizibilitate a cauzei cu privire la restul persoanelor cercetate în dosar, fiind atrasă astfel și competența de judecare a instanței supreme. Gheorghe Bocșan a adăugat că senatorul PDL de Constanța Mircea Banias are calitate de „făptuitor“ în acest dosar, că „este implicat în aceste infracțiuni“ și că „pe numele său s-au emis mandate de interceptare a convorbirilor telefonice“. Procurorul a acuzat că s-a încercat „jefuirea“ bugetului de stat cu suma de 60  milioane de euro de către omul de afaceri libanez Said Baaklini, iar cei doi directori de la UCM Reșița „nu au făcut nimic să împiedice acest lucru“. În încercarea de a prezenta cât mai simplu ingineria prin care se dorea prejudicierea bugetului de stat cu suma de 60 milioane de euro, procurorul a spus: „O marfă de aproximativ 210.000 de euro a fost facturată pentru suma de 250 de milioane de euro prin semnarea succesivă a mai multor acte privind aceeași marfă. Din suma final facturată se dorea recuperarea TVA-ului aferent acestei din urmă sume, respectiv 60 de milioane de euro“. Instanța urmează să decidă asupra acestor aspecte.