Dosarele lui Boerica ies la iveala

Al treilea mare lider al mafiei a cazut in numai cateva luni inainte de alegerile parlamentare si prezidentiale. Dupa Csibi Istvan si Nutu Camataru, a venit randul sefului mafiei din Oltenia. Daca in cazul primilor influenta se exercita prin teroare, Genica Boerica avea afaceri de mult mai mare anvergura, dar se distingea prin discretie maxima.

Genica Boerica a inceput ca un afacerist minor cu alcool in tumultul inceputului anilor *90, dar ambitiile sale si sustinerea pe care a primit-o de la persoane importante l-au facut sa creasca intr-un an cati altii in 10. Fost sef de aprozar pe vremea lui Ceausescu, Boerica a intrat in capitalism cu ceva bani stransi la -saltea-. La fel ca o alta figura proeminenta a lumii interlope postrevolutionare – Gigi Kent -, Boerica a facut puscarie pentru delapidare, iar dupa revolutie s-a apucat repede de bisnita, aducand marfa din Bulgaria si Turcia. Perioada respectiva este destul de neclara in evolutia afaceristului, dar cert este ca in 1994, cand FPS a scos la vanzare intreprinderea de fabricare a vinului Vinalcool, Boerica era destul de interesat.

Privatizare cu cantec

Fosta intreprindere Vinalcool a fost scoasa la privatizare in urma cu 10 ani, dar toata procedura a durat pana in 1996 cand a fost indelung contestata de salariatii companiei care participau si ei la licitatie. Dupa multe amanari, reprezentantii FPS au fost chemati cu noaptea in cap la serviciu pe 14.02.1996 si au inceput procedura de vanzare numai in prezenta firmei Geval, reprezentata de Genica Boerica.

Dupa cateva ore au fost anuntati si salariatii, care au mai prins doar 10% din actiunile de la Bachus, iar afaceristul cu opt clase devenea manager general la cea mai mare societate de producere a alcoolului din sudul tarii. Aceasta numire avea loc in conditiile in care firma lui Boerica inca nu avea pachetul majoritar de actiuni si nici nu depusese gaj conform caietului de sarcini.

Bancruta pe banii statului

Imediat dupa ce s-a instalat in fruntea firmei, Boerica a infiintat o retea de firme-capusa ce trebuia sa transfere profitul societatii in buzunarele afaceristului ocolind ceilalti actionari, printre care si statul. Astfel, societatile Maur Boero, Amcowolf, Jerdini, Medi Prod si Sargaflor au inceput sa faca diferite afaceri cu SC Bachus SA. Toate aceste firme erau sub controlul lui Boerica, unele fiind patronate de el, iar altele de rude si angajati ai acestuia.

Pe de o parte, mijloacele de transport de la Bachus au fost vandute catre firmele-capusa sau Geval, firma-etalon a lui Boerica, iar pe de alta parte, capacitatea de productie de la firma condusa de fostul sef de aprozar a scazut de cateva zeci de ori.

Imediat, el a vandut unul dintre centrele de vinificatie ale firmei de stat catre societatea sa – Geval. Respectivul centru era unul dintre cele mai importante din tara, fiind fondat de autoritatile comuniste exclusiv pentru fabricarea vinurilor care urmau sa fie exportate. Desi era evaluat in 1997 la aproape 1,3 milioane de dolari, centrul a ajuns sa fie transferat cu o suma de 10 ori mai mica. Mai mult, in contul acestei sume au fost date niste active casate ale Geval, lucru posibil pentru ca Boerica era atat la controlul acestei firme, cat si in fruntea Bachus.

Aceeasi soarta a avut-o si Centrul de Vinificatie din Calafat. Acesta era evaluat la 600.000 de dolari, dar a ajuns sa fie vandut cu aproape 50.000 de dolari. Un depozit si un magazin din Craiova si alte doua centre de prelucrare a strugurilor din Caralula si Puturi au avut la scurt timp aceeasi soarta. Boerica prejudiciase statul cu aproape 8,3 milioane de dolari, dar nimeni nu a facut nimic.

Dosare pentru seful mafiei

Dupa ce afacerea cu Bachus a fost terminata, Boerica a vandut patru din cele trei firme-capuse catre niste cetateni arabi. Societatile Maur Boero, Amcowolf, Jerdini, Medi Prod au fost pasate pentru a scapa afaceristul de datorii. De asemenea, tranzactia urmarea sa incurce mintile politistilor care anchetau evaziunea fiscala din jurul Bachus. In acest caz, in ciuda dovezilor evidente, IPJ Dolj dadea neinceperea urmaririi penale.

Tot la capitoplul tranzactii cu arabi, Genica Boerica este trimis in judecata pentru o paguba de 116 miliarde, bani pe care i-a furat de la stat prin intermediul a 34 de firme-fantoma. In acelasi timp, in 2001, peste opt milioane de euro se scurgeau pe sub ochii autoritatilor direct din geanta lui Genica Boerica spre conturile unui irakian.

In acelasi timp, cazul pentru care a fost arestat liderul lumii interlope din Craiova pare sa fie mai grav. Directia Generala a Finantelor Publice din Dolj s-a constituit parte civila pentru o paguba de 290 miliarde de lei. De asemenea, procurorii au mai gasit si actele firmelor care figurau ca vandute de Genica unor pakistanezi, dar pe care el le folosea pentru returnari de TVA.

Relatiile lui Boerica

La petrecerile lui Boerica erau prezenti majoritatea procurorilor si judecatorilor din oras, iar in momentul in care actualul sef al IPJ Dolj, chestorul Dumitru Codita, a fost numit in functie, gurile rele spuneau ca Boerica a sponsorizat evenimentul si a tras cat se poate sforile pentru acest lucru. Codita a fost de asemenea vecin cu mafiotul. Mai mult, fostul presedinte al Judecatoriei Craiova, Dan Spanu a ajuns in atentia PNA pentru o spaga de 20.000 de dolari, iar itele afacerii se pare ca duceau la Boerica.

In Craiova, aproape toata lumea stie ca afaceristul de la Bachus, care intre timp a mai falimentat si o alta firma de stat din Mehedinti, este prieten la catarama cu fostul general SRI Gioni Popescu sau cu parlamentarul Ristea Priboi.