Fii atentă Daciana! Victor Ponta visează la deplasări cu Elena de la Mandinga

Daciana Sârbu se lăuda, vara trecută că are grijă de vigoarea fizică a soțului său, distinsul nostru prim-ministru Victor Ponta. Motiv pentru care îl și îndoapă cu sirop de cătină, arbustul miraculos despre ale cărui fructe se spune că ar fi un soi de Viagra autohtonă. Dar, după cum zice un vechi proverb, „nu-i pentru cine se pregătește, ci pentru cine se nimerește”. Aflat într-o vizită oficială în Azerbaidjan, în cursul căreia s-a întâlnit cu președintele Ilham Aliyev și prim-vicepremierul Yagub Eyyubov, Premierul nostru a declarat public: „Sunt bucuros să aflu că schimburile culturale cunosc o îmbunătățire. Am fost foarte mândru să fiu informat de ambasadorul nostru că una dintre interpretele din România, Mandinga, este foarte faimoasă și populară în Azerbaidjan. După Eurovision, reprezentanta României pare să fie foarte populară în Azerbaidjan și sunt foarte mândru de acest lucru”. ?ê?£i este atât de mândru încât și-a permis chiar și o glumiță care, dincolo de tonul ușor monden, s-ar putea să le fi adus fiori de gheață pe șira spinării unora dintre membrii delegației oficiale. Concret Premierul a afirmat, desigur în șagă, că artista ar putea fi inclusă în delegațiile ce abordează teme economice, pentru a asigura succesul părții române. Succes care nu se prea vede cu ochiul liber după ce consorțiul de la ?ê?£ah Deniz a optat pentru o altă rută de export al gazelor către Europa decât Nabucco, o decizie care a scos, practic, România din acest joc geo-strategic. Ei, dar asta nu contează! Noroc că o avem pe „interpreta Mandinga”.

Habarnaiști la nivel înalt

După cum am văzut, Premierul a afirmat că a fost „informat de ambasadorul nostru că una dintre interpretele din România, Mandinga, este foarte faimoasă și populară în Azerbaidjan.” Domnule premier l-ai lăudat degeaba pe ambasadorul nostru. Mai bine fă cumva și dă-l afară pentru că, prin informația asta, te-a ajutat să te faci de râsul curcilor. Este adevărat că Mandinga este celebră în Azerbaidjan. ?ê?£i asta pentru că reprezentat, cu succes, România la Eurovision 2012, festivalul  internațional organizat la Baku, în cadrul căruia „echipa” noastră a și ajuns în finala concursului, cu piesa „Zaleilah”. Atâta doar că, ambasadorul habar n-are că „Mandinga” este numele unei întregi formații, compuse, preponderent, din băieți. Iar „interpreta Mandinga” pe care suflețelul matale și-o visează  membră în delegația oficială se numește de fapt  Elena Ionescu și este solista vocală a trupei. Iar dacă aceasta este „Mandinga” pe care matale ți-o dorești aproape, doamna Daciana chiar că ar putea avea un motiv de îngrijorare: talentata interpretă este o superbă și focoasă brunetă, după care chiar merită să-ți sucești capul, dacă nu chiar și mințile.

Încercați și cu un lingău!

Poate că, la fel de indicat să facă, și el, parte din delegația oficială ar fi fost și Horia Gârbea, până de curând vicepreședinte al Institutului Cultural Român, o personalitate culturală autohtonă care a primit recunoștința poporului frate azer. La un moment dat, și despre acesta ni s-a spus că ar fi foarte iubit și respectat în Azerbaidjan. Iar asta după ce, în primăvara acestui an, pe 7 mai, a primit un premiu literar internațional, care i-a fost acordat pentru eseul „Heydar Aliyev: omul-flacără“. Un soi de poem în proză, dedicat fostului președinte al Republicii Azerbaidjan, Heydar Aliyev, în cadrul unei manifestări culturale prilejuite de aniversarea a 90 de ani de la nașterea acestuia. Atunci foarte mulți dintre cei care nu sunt prea pasionați de politica internațională se vor fi întrebat cine este Heydar Aliyev, cel despre care Gârbea a scris că „a ars cu pasiune, a încălzit cu omenie, a adunat în jurul căldurii sale un întreg popor“? Căutându-i numele pe Wikipedia, cei curioși au aflat că acesta a fost cel de-al treilea președinte al Azerbaidjanului. Dar și că, înainte de a accede la această înaltă funcție, el a fost un activist de rang înalt din URSS, unde a lucrat în Comitetul Securității de Stat, așadar în temutul KGB, căruia între 1967-1969 i-a și fost președinte. Pe linie strict politică Heydar Aliyev a fost ales, în iulie 1969, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Azer și conducător al republicii. A ocupat această poziție până în decembrie 1982, când a fost promovat în postul de adjunct al prim-ministrului fostei Uniunii Sovietice, funcție pe care a ocupat-o până în octombrie 1987. Concomitent, Aliyev a fost și membru al Biroului Politic al Comitetului Central al PCUS. Ulterior, pe fondul reformelor lui Gorbaciov, el a devenit președinte al Azerbaidjanului independent, funcție pe care a deținut-o din 1993 și până la moartea lui, survenită în anul 2003, dată după care înalta funcție a fost preluată de fiul său, actualul președinte Ilham Alyev. Așadar, și domnul Gârbea ar fi la fel de bun precum „interpreta Mandinga”. Ba chiar și mai bun dacă ținem cont de faptul că doamna Daciana nu ar avea absolut nici un motiv îngrijorare: cu mutra lui de băiețel dolofan, Gârbea nu aduce, nici pe departe, cu focoasa solistă pe care a lăudat-o premierul.

Vasile Surcel